România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană când vine vorba de ponderea tinerilor care lucrează în agricultură. În județul Cluj, mai puțin de 4 la sută dintre fermieri au vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani.
APIA Cluj absoarbe 98 % din fondurile europene
Înființată în anul 2004 în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultuă (APIA) este responsabilă cu gestionarea unor forme de sprijin destinate susținerii agriculturii românești, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Bugetul Național (BN). Până în prezent instituția a absorbit peste 42 de miliarde de euro din fonduri europene și naționale, rata medie anuală a absorbției fiind de 96 %. În fiecare anual, în cadrul agenției se procesează peste 850.000 de cereri de plată aferente unei suprafețe de 10 milioane de hectare. În privința formelor de sprijin gestionate de APIA, acestea ajung la 100.
Prin Planul Strategic PS PAC 2023-2027, aprobat de Comisia Europeană și finanțat de FEGA și FEADR, România pune în practică politică agricolă comunitară. Astfel bugetul PS PAC 2023 – 2027 însumează, pe Pilonul întâi,15,8 miliarde de euro, din care: pentru plăți directe 9,78 miliarde de euro și pentru investiții 151 de milioane de euro. Pe pilonul al doilea, bugetul total este de 5,87 miliarde de euro, jumătate din sumă fiind alocată bugetului de mediu și bunăstarea animalelor.
Structura fermierilor clujeni pe grupe de vârste
Centrul Județean Apia Cluj înregistrează o rată anuală a absorbției fondurilor de 98 %. în ceea ce privește bilanțul plăților efectuate către fermierii din județ în anul 2023, acestea s-au ridicat la suma totală de 79,92 milioane de euro, dintre care: 46,55 milioane de euro din FEGA, 20,85 milioane de euro din FEADR, plus cofinanțare de la bugetul național și 12,52 milioane de euro exclusiv de la bugetul național.
În ceea ce privește efectuarea plăților, bilanțul acestora înseamnă: Centrul Județean Cluj – 37,55%; Cluj Napoca – 12,60 %; Dej – 7,73%; Gherla – 10,30 %; Gilău – 6,91 %, Huedin – 10,14 %; Mociu – 6,99%: Turda – 7,79%. Grantul total se coagulează în 174.324 de operațiuni, iar suma înseamnă 355.945.726 lei.
În ceea ce privește structura pe vârste a celor 28.315 fermieri clujeni care au beneficiat de fonduri APIA, cei mai mulți – 12.402 – au între 66 și 99 de ani, urmați fiind de fermierii cu vârste între: 46- 65 de ani / 10.808; fermierii cu vârste între 31 – 45 de ani/ 4.137 și cei între 18 și 30 de ani / 968. Cea mai mare sumă atrasă (38,17% – adică 159,41 de milioane de lei) a aparținut fermierilor a căror vârstă a fost între 46 și 65 de ani. Cea mai mare sumă revenită per fermier a aparținut grupei de vârstă 18 – 30 de ani: 23.110 lei. În anul 2024, la centrul APIA Cluj s-au depus 27.973 de cereri pentru o suprafață solicitată de 241.173 de hectare.
În conformitate cu Procedura operațională de control clasic pe teren aplicabilă în Campania 2024, APIA are obligația ca până la data de 11 octombrie 2024 să efectueze controlul la fața locului pentru cererile de plată înregistrate. APIA efectuează în perioada iulie – octombrie pe langa controalele prin monitorizare și controale clasice pe teren la fermierii selectați în eșantionul de control. Important este ca fermierii și alți beneficiari de plăți directe sau plăți anuale prin intervenții sub formă de plăți directe finanțate din fonduri europene să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.
Termenul limită pentru renta viageră
Termenul limită până la care rentierii agricoli ori împuternicitul/ mandatarul/ curatorul pot transmite documentele specifice privind acordarea rentei viagere agricole este 2 septembrie 2024, întrucât 31 august este zi nelucrătoare, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2023, rentierii vor solicita viza anuală, fie prin prezenţa fizică la sediile Centrelor Judeţene APIA, fie prin mijloace electronice de comunicaţii sau poştă/curier.
Pentru vizarea electronică, rentierii vor transmite documentele necesare acordării vizei pe adresa de e-mail a centrului judeţean APIA pe raza căruia figurează cu domiciliul şi vor contacta telefonic funcţionarii APIA pentru a primi confirmarea acordării vizei.
Documentele pe care trebuie să le prezinte rentierul la depunerea declaraţiilor de vizare, personal sau prin împuternicit /mandatar/ curator sunt: carnetul de rentier agricol, actul de identitate al solicitantului, decizia de la comisia de expertiză medicală – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I sau II/ decizia de la comisia de expertiză medicală şi decizia de pensionare la limită de vârstă – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I sau ÎI a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, procură notarială autentificată/ curatelă/ hotărâre judecătorească rămasă definitivă prin nerecurare, din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care vizarea carnetului de rentier agricol este solicitată prin reprezentant legal, contractul/ contractele de arendare încheiat/ încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr.16/ 1994 cu modificările şi completările ulterioare, sau încheiat/ încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil, extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (opţional), declaraţia pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexă la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/ 2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, aprobate prin Ordinul nr. 1272 /2005.
