În primele luni de Covid, profesorii nu au putut efectua evaluarea elevilor, iar elevii din mediile defavorizate și cu nevoi educative speciale au fost lipsiți de dreptul fundamental la educație, precizează inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj, Marinela Marc, în interviul acordat ziarului „Făclia de Cluj” care marchează cei cinci ani de la pandemia Covid. Mai multe despre provocările din această perioadă dificilă, despre măsurile luate în și post pandemie de către școlile clujene aflați citind interviul ziarului nostru.
Primele luni, fără evaluare
Reporter: La testele PISA 2022, primele după pandemia de COVID-19, România s-a clasat penultima în Europa la evaluarea de la matematică și pe locurile 45, respectiv 48 din 81 de țări din întreaga lume, la cele de științe și citire. Mai mult, România a înregistrat de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Cât de negativ credeți că a fost impactul perioadei de carantină din perioada COVID-19 asupra educaţiei în România?
Prof. Marinela Marc, inspector școlar general: Închiderea școlilor, în contextul pandemiei de COVID- 19, a avut consecințe negative atât asupra progresului educațional al copiilor, cât și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online, această criză sanitară scoțând la lumină vulnerabilitățile societății noastre. În materie de educație putem aprecia cât de slab pregătită a fost școala
românească în direcția digitalizării. Profesorii au fost luați pe nepregătite și obligați să se upgradeze rapid spre a putea face față provocărilor apărute, în condițiile în care școlilor le lipseau în mare parte elementele de infrastructură digitală. Școala online a fost dificilă mai ales pentru preșcolarii și elevii claselor primare, unde scrisul, cititul, socotitul nu pot fi învățate online. Contactul nemijlocit cu educatoarea, respectiv învățătorul, mai apoi cu grupul de elevi /copii, reprezintă o condiție necesară pentru asigurarea unui bun start în învățare și o adaptare la cerințele sociale. Adolescenții au comunicat mult mai greu, iar motivația pentru învățare a scăzut semnificativ. Elevii din mediile defavorizate și cei cu nevoi educative speciale au fost deconectați și lipsiți de dreptul fundamental la educație. Din păcate, sărăcia din unele zone, mediul și slaba investiție în infrastructura școlară și-au spus cuvântul, împiedicând din multe puncte de vedere actul didactic. În primele luni, corpul profesorul nu a găsit metoda sigură de evaluare, nu a putut aprecia progresul sau regresul elevilor, nu a putut controla cu adevărat activitatea de învățare, iar feedbackul atât de important a fost aproape inexistent.
Nu eram pregătiții pentru serviciile digitalizate
Reporter: Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simon Hăncescu, a afirmat, în anul 2021, pentru www.romania.europalibera.org că, din păcate, estimările Ministerului Educației nu au fost corecte. Și anume că s-a luat, în calcul, că dacă într-o familie formată din 2-3 copii, există o tableta sau chiar un singur telefon, elevii pot participa la școala online. Potrivit acestei interpretări, Simon Hăncescu a precizat că au fost aproximativ 65.000 de copii care nu au făcut școala, pentru că nu au frecventat absolut deloc, nici măcar în varianta online. „Au fost rupți complet de școală. Nu au avut acele echipamente pe care statul roman ar fi trebuit să le pună la dispoziție”, a arătat atunci președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). În județul Cluj, cum s-a procedat cu tabletele? Au existat cazuri în care au fost disponibile tablete pentru toți elevii, însă zonele în care aceștia locuiau nu aveau acces la Internet?
Prof. Marinela Marc, inspector școlar general: Am fost numită la conducerea ISJ Cluj pe data de 25 martie 2020, la scurt timp de la debutul pandemiei și a deciziei de suspendare a cursurilor unităților de învățământ. Cum nimeni nu putea anticipa ce dimensiuni va avea această pandemie, nu a existat o strategie unică la nivel național care să stipuleze soluțiile e-learning cele mai potrivite pentru elevi și cadrele didactice, competențele necesare pentru a proiecta și desfășura activitățile didactice online de către elevi și cadrele didactice, modalitățile optime de proiectare a orarelor claselor, timpul petrecut de elevi de diferite vârste pe platforme, necesitatea elevilor din învățământul preprimar și din ciclul primar de a fi asistați de părinți și alte elemente care au creat dificultăți, pe parcursul derulării acestui proces de învățare online. Evident, la început, au fost comunități izolate, în care elevii nu au avut posibilitatea să participe la activități de învățare online, în special în unele localități din mediul rural unde nu exista conexiune la internet, sau elevii nu dispuneau de echipamente IT pentru utilizarea platformelor. În aceste situații, am solicitat sprijinul autorităților locale pentru a identifica împreună soluții rapide de rezolvare a problemelor. Până la perfectarea acordurilor de colaborare cu companiile furnizoare de servicii de internet, în paralel cu campaniile de distribuire de laptopuri și calculatoare din donații, pentru a oferi egalitate de șanse la educație tuturor elevilor, am recomandat cadrelor didactice să se deplaseze, în condiții de siguranță și să ofere elevilor materiale suport, în format letric ( fișe de lucru, sinteze, chestionare, sugestii de lectură etc), în scopul de a-i menține conectați la activitățile de învățare. A fost greu, pentru că noi, ca societate, nu eram pregătiții pentru servicii digitalizate în toate domeniile, nu avem infrastructura necesară, localitățile nu erau conectate la rețele de internet, elevii nu dețineau instrumente IT, autoritățile locale nu aveau în bugete resurse disponibile pentru astfel de achiziții. În ciuda acestor dificultăți, consider că, în județul Cluj lucrurile au evoluat destul de bine, în sensul că, treptat, aproape toate cadrele didactice și-au creat conturi și au început să utilizeze platformele educaționale existente pe piață. Sigur că existau elevi care nu aveau acces la aceste activități, fie pentru că nu dispuneau de echipamentele IT pentru a se conecta, fie că nu exista, în anumite comunități din mediul rural, conexiune la internet. În aceste condiții, într-o primă etapă, am lansat un apel către companiile și ONG-urile care puteau dona echipamente în stare bună de funcționare, în cadrul proiectului„ Ajută un copil !” Unele autorități locale, cum este municipiul Cluj-Napoca, au identificat soluții și au alocat, la rectificarea bugetară, sumele necesare pentru ca școlile să achiziționeze tablete pentru elevii care nu dispuneau de un calculator/laptop/tabletă pentru a desfășura activități la distanță. Rămânea însă o problemă la școlile mediul rural, pe care, treptat, am reușit să o acoperim, prin accesarea de proiecte din fonduri guvernamentale și din bani europeni, astfel încât, la începutul anului școlar următor, toate unitățile de învățământ au avut platforme de învățare online, toți elevii și cadrele didactice au avut conturi pe platforme, iar nevoia de echipamente a fost rezolvată prin proiectele cu finanțare europeană depuse de ISJ Cluj și de unitățile de învățământ, unele în parteneriat cu autoritățile locale: „Educația în
siguranță” și „Școala de acasă”.
Aproape 40 de școli în programul de reducere a abandonului școlar
Reporter: O influență a închiderii școlilor în timpul pandemiei se regăsește și în rata de părăsire timpurie a școlii, elevii dezavantajați renunțând mai ușor la școală. Astfel, România se află printre țările cu cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii. În România, rata fiind de 16,6%, iar media UE de 9,5%. Ce ne puteți spune despre abandonul școlar la nivelul județului Cluj? Cum este combătut abandonul școlar în unitățile de învățământ din județul Cluj?
Prof. Marinela Marc, inspector școlar general: La nivelul județului Cluj, școlile, ajutate de autoritățile locale s-au mișcat foarte repede și în septembrie 2020, toate școlile aveau platforme de învățare online, elevii și cadrele didactice- conturi pe platforme și activitățile de învățare nu au avut foarte mult de suferit, fapt demonstrat și de rezultatele foarte bune obținute de elevi la examenele naționale, care ne-au situat pe primul loc la nivel national. În paralel, școlile au fost încurajate să acceseze proiecte de reducere a abandonului școlar și să desfășoare activități în vederea asigurării egalității de șanse. Am avut 48 de unități de învățământ cu personalitate juridică, preponderent din mediul rural, care au derulat activități remediale în cadrul Programului național- pilot de tip „Școala după școală”, iar efectul acestor activități suplimentare de învățare derulate în școală a produs rezultatele vizibile la examenul de Evaluare Națională. Școlile au fost consiliate și ajutate să depună proiecte în cadrul Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, implementat în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență al României și ne-am bucurat că, în prima etapă, 39 de școli din județul Cluj s-au mobilizat, au depus la timp proiectele și au fost selectate pentru finanțare, având astfel posibilitatea să finanțeze multe activități, pentru care bugetele locale, în special din mediul rural, nu ar fi putut acoperi aceste costuri: activități de tip afterschool, activități de învățare remedială, activități de consiliere pentru elevi și părinți, de formare pentru cadrele didactice, dotări pentru unitățile de învățământ, programe de acordare a mesei calde pentru elevi, subvenții și alte facilități identificate de școli ca nevoi specifice. Sunt apoi foarte multe proiecte accesate din fonduri europene sau derulate în parteneriat cu autoritățile locale, ONG-uri, agenți economici, care au susținut educația în mediile defavorizate din județul Cluj și asigurarea egalității de șanse a copiilor, astfel încât abandonul școlar nu a reprezentat o problemă. De exemplu, Proiectul POCU- „Edu.Door – educație outdoor inovativă pentru incluziune socială” implementat de ISJ Cluj în parteneriat cu Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Școala Gimnazială „Traian Dârjan” Cluj-Napoca și Școala Gimnazială „Liviu Dan” Mociu, Comuna Mociu împreună cu structura Școala Primară Crișeni, care și-a propus reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal pentru un număr de 321 de elevi înscriși în învățământul primar și gimnazial la școlile partenere, inclusiv parcursuri de învățare nonformale și informale pentru reintegrarea în educație și formare a părinților.
Un alt proiect din fonduri norvegiene „Schools Make Inclusion a Living rEality! (Școlile fac incluziunea o realitate viabilă!)”, derulat în școlile din Cojocna, Călățele, Luna, Ceanu Mare, Așchileu Mare, Gilău, prin diversitatea activităților desfășurate, de la cursuri de formare adresate cadrelor didactice care lucrează cu elevi provenind din medii defavorizate și care se confruntă cu o rată crescută de abandon școlar, frecvență redusă și dificultăți de integrare, la activități practico-aplicative bazate pe interacțiune, colaborare și descoperire, la ateliere de lucru, sesiuni informative, tabere/excursii, activități non-formale desfășurate atât cu elevii, cât și cu părinții acestora, a contribuit în mod definitoriu la dezvoltarea competențelor socio-relaționale necesare membrilor grupului țintă (elevi, profesori, părinți). Dezvoltarea de competențe, conștientizarea și asumarea unor valori comune europene de acceptare, respect reciproc și de combatere a discriminării și a prejudecăților, precum și implementarea unor relații școală-familie-comunitate solide și de durată au facilitat învățarea și depășirea acestor probleme.
Învățând de la specialiști cum să trăiască sănătos
Reporter: În același raport, se atrage atenția că închiderea școlilor și interzicerea concursurilor sportive au redus nivelul de aptitudine fizică a tinerilor într-o asemenea măsură încât doar unul din patru tineri în vârstă de 11 ani desfășoară o activitate fizică suficientă, iar unul din trei copii a ajuns să fie supraponderal sau obez, crescând riscul de invaliditate și de morbiditate crescută (datele fiind pentru anul 2022). S-a resimțit această problematică în școlile și grădinițele clujene?
Prof. Marinela Marc, inspector școlar general: Numărul de copii supraponderali sau obezi, atât în România, cât și în lume, este în continuă creștere, obezitatea infantilă fiind considerată una dintre cele mai grave probleme de sănătate ale secolul XXI, iar cauzele obezității nu sunt neapărat legate de perioada de inactivitate din perioada pandemică, ele sunt complexe și vizează nu neapărat hrana nepotrivită și
sedentarismul, factorii care duc la acest dezechilibru fiind multifactoriali: contextul familial, factorii de mediu, metabolici, comportamentali, mentali, culturali și socio-economici, care joacă, împreună, un rol important în dezvoltarea obezității. De aceea, educația pentru sănătate este esențială și ea cuprinde mai multe dimensiuni, de la educația formală din școli, unde disciplinele legate de sănătate sunt integrate în programa școlară și se poate extinde prin educația informală și nonformală, ce constă în programe educaționale, campanii de sensibilizare care promovează educația pentru sănătate și prevenirea bolilor, diverse activități și proiecte desfășurate în parteneriat cu diverse instituții sau ONG-uri ce au ca obiect de activitate educația pentru sănătate. Educația pentru sănătate este un domeniu vast și poate cuprinde mai multe componente, cum ar fi educația pentru igiena personală, educația pentru nutriție, educație fizică și sport pentru sănătate și educația pentru sănătatea mintală, toate acestea promovând un stil de viață sănătos.
În scopul educației pentru un stil de viață sănătos, ISJ Cluj a derulat multe proiecte în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, cu diverse clinici care au desfășurat proiecte de educație pentru sănătate în școlile clujene. Aș aminti Programul de educație pentru nutriție, care ajută la prevenirea bolilor legate de alimentație, cum ar fi obezitatea, diabetul, bolile de inimă și hipertensiunea arterial, derulat în parteneriat cu clinica Medicover „Eroii din farfurie-nutriție pentru SuperEroi”. De asemenea, în parteneriat cu Fundația PRAIS, proiectul „Și eu trăiesc sănătos!” care s-a încheiat cu rezultate semnificative înregistrate la nivelul județului Cluj, în urma implicării cadrelor didactice, a elevilor și a familiilor acestora.
Articolul Cinci ani de la Covid. Marinela Marc: În urma pandemiei, s-a reevaluat importanța școlii în societate (I) apare prima dată în ziarulfaclia.ro.