Liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu vine vineri la Cluj-Napoca și-i bagă în ședință pe liderii organizațiilor sociale democrate din Ardeal. Ciolacu i-a convocat pe șefii filialelor PSD din zonă pentru a discuta despre strategia pentru campania la prezidențiale și parlamentare, dar și despre implementarea programului de guvernare și marile investiții din Ardeal. În cursul zilei de sâmbătă, Ciolacu ar urma să ajungă la Universitatea Tehnică și la câteva obiective economice. De asemenea, premierul va vizita și entități din sectorul IT.
Cu siguranță, una dintre temele care vor fi abordate de liderii social democrați din Ardeal va viza proiectele de infrastructură, sănătate, învățământ și cercetare din zonă. Spre exemplu, pentru Cluj lista este destul de lungă și cuprinde obiective extrem de importante atât pentru Cluj cât și pentru întreaga zonă. Una dintre acestea vizează centura metropolitană a Clujului, de care vor beneficia atât clujenii cât și cei care vin dinspre Bistrița-Dej și merg spre Oradea sau invers.
Lipsa unei centuri de ocolire pe partea nordică a orașului sau pe partea sudică face ca traficul care vine dinspre Oradea și se îndreaptă pre Dej, sudul Maramureșului, nordul Moldovei și Republica Moldova să treacă pe strada Clinicilor. Astfel, o stradă din zona centrală a orașului pe care se află numeroase unități medicale dar și o importantă bibliotecă universitară a devenit una dintre cele mai aglomerate artere urbane din Europa.
Această performanță negativă nu va putea fi înlăturată până nu se construiește centura de ocolire a orașului.
Până atunci însă, cei care vor avea de suferit vor fi clujenii. Și asta pe de o parte din cauza blocajului pe care-l provoacă zecile de mii de mașini care străbat zilnic axa centrală a orașului iar pe de altă parte din cauza poluării. Chiar dacă se va construi metroul, lipsa centurii de ocolire va face ca în continuare traficul dinspre Oradea spre Dej și invers să treacă prin zona centrală.
Prin urmare, centura trebuie să fie prioritate, iar tema cu siguranță va fi pusă în discuție la întâlnirea cu Ciolacu.
Industrie modestă la Cluj
Sectorul economic al județului Cluj este o altă zonă cu întârzieri mari. Chiar dacă se încearcă prezentarea Clujului ca o forță economică și financiară, lucrurile nu stau deloc așa.
Economia în ceea mai mare parte din servicii.
Ultimul mare investitor la Cluj a fost Emerson. De atunci marile companii au ocolit orașul. Chiar și în zona IT unde Cluj-Napoca ar trebui să fie atractiv ca urmare a resursei umane calificate pe care o oferă, lucrurile nu stau strălucit. Spre exemplu, din lipsa unei infrastructuri de birouri adecvate, gigantul american Amazon a ales Iașiul unde a creat 2600 de locuri de muncă. Tot la Iași au ales să-și dezvolte afacerea și alte nume mari din domeniul IT( ex Gigantul tehnologic american Advanced Micro Devices -AMD).
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj a raportat venituri la bugetul de stat în sumă de 11 miliarde de lei (Impozite, TVA, somaj, asigurări sociale). Practic aceasta este contribuția județului Cluj la bugetul central.
În schimb, Clujul a primit potrivit datelor Casei Județene de Asigurări de Sănătate Cluj, peste 3 miliarde de lei pentru asigurarea costurilor medicale din județ. Dacă mai adăugăm cheltuielile din învățământ, cercetare, servicii deconcentrate, asigurări sociale vom vedea că sumele primite din bugetul central sunt mai mari decât sumele pe care le generează Clujul.
Și asta din cauza lipsei unei economii sustenabile care să se bazeze pe producție și plus valoare.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat recent un plan de de industrializare/reindustrializare ce va folosi două miliarde de euro proveniți din vânzarea certificatelor de emisie CO2 alocate României pentru ajutoare de stat care vizează fabricile.
Acest plan este structurat pe trei piloni, dintre care cel mai important este pentru marea industrie energofagă – 1 mld. euro. Totuși, ca să primească banii, aceasta trebuie să-și diminueze consumurile specifice. În marea industrie, se pot include combinatele de îngrășăminte, atâtatea câte mai sunt, siderurgie, atâta cât mai este, aluminiul și, posibil, industria sticlei. “Este o schemă de ajutor de stat de 1 miliard euro pentru mari companii. Vor primi un sprijin de până la 100 milioane euro per beneficiar – acele companii care derulează investiţii capabile să reducă emisiile directe de gaze cu efect de seră, respectiv consumul de energie. Sursa de finanţare este din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon”, a explicat prim-ministrul.
Potrivit acestuia, primul pilon vizează industria de prelucrare, pentru care ar urma să fie alocați 500 milioane euro.
A treia componentă a planului o reprezintă o schemă de ajutor de stat de 250 de milioane de euro pentru companii care propun investiţii în producţia de materii prime industriale – ţevi, profile, bare, aluminiu sau cupru.
Cu siguranță, în planul de reindustrializare a țării va fi prins și județul Cluj, mai ales că aici a existat o mare tradiție în acest domeniu.
Sănătate
Sistemul se sănătate din Cluj suferă destul de mult din cauză că principalul furnizor de servicii medicale-Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj funcționează în 34 clădiri, cu distanțe mari între secțiile acestui spital. Or, acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.
Chiar dacă se va construi Spitalul regional de urgență, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj va trebui să asigure în continuare o mare pare dintre serviciile medicale. Dar pentru asta vor trebui făcute investiții majore.
De asemenea, Clujul așteaptă finanțare pentru două obiective majore pe plan medical. Este vorba de Centrul de Transplant Multiorgan și Spitalul Monobloc pentru Copii.
Cosmin PURIȘ
