Rapoartele de activitate ale Fundației Soros pentru o Societate Deschisă din perioada 1990–1999, făcute publice recent de Inpolitics.ro, scot la iveală o listă impresionantă de nume cunoscute din Cluj – jurnaliști, politicieni, profesori universitari, scriitori și instituții – care au beneficiat de finanțare din partea miliardarului George Soros. Sub forma burselor, granturilor sau a participării la conferințe internaționale, aceste sprijinuri financiare au fost acordate pentru „consolidarea societății civile” în România postcomunistă.
Medici, studenți, jurnaliști, oameni de cultură, profesori universitari, ziare, reviste dar și instituții apar în aceste rapoarte ca beneficiari de finanțări.
Fundația pentru o Societate Deschisă România a fost gândită ca o organizație neguvernamentală, non-profit și apolitică care să promoveze „valorile societății deschise”. Fundația a avut patru filiale în România: la București, Iași, Cluj și Timișoara, orientându-și activitatea spre dezvoltarea și susținerea procesului de reformă în patru domenii esențiale: administrație publică, sistemul juridic și legislativ, asistență medicală și învățământ. De asemenea, Fundația a susținut programe dedicate minorităților, femeilor, cât și prin facilitarea creării unui spațiu public pentru dezbateri în cadrul programului de cooperare regională Est-Est.
În accepțiunea lui George Soros, miliardarul american de origine maghiară, o societate deschisă este o societate în care adevărul nu este unic, ci aparține în egală măsură diverselor opinii, păreri și interese. „Astfel, acceptarea și încurajarea pluralității într-un cadru democratic și liberal, devin principalele caracteristici ale societății deschise. O societate deschisă se bazează pe statul de drept și pe sistemul legislativ, pe o societate civilă responsabilă și activă, capabilă să asigure și să mențină pluralitatea opiniilor, modurilor de viață și culturilor”, este conceptul pe care Fundația Soros îl prezenta în anii 90. Această teorie se împletea perfect cu conceptul gândit la Budapesta potrivit căruia Transilvaniei este un „spaţiu de complementaritate”. ”Transilvania a fost şi este un spaţiu de complementaritate şi trebuie să devină un model de pluralism cultural şi religios. Este în folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturală, religioasă şi de tradiţii care a făcut specificul Transilvaniei să fie prezervată”, se preciza în declarația de la Budapesta lansată în 1989.
Europarlamentarul Rareș Bogdan
Printre clujenii care au primit finanțare de la Fundația Soros se numără actualul europarlamentar Rareș Bogdan. Fostul antreprenor din domeniul publicității a beneficiat de finanțare în 1996 pe vremea când era student la Facultatea de Științe Politice a UBB. El făcea alături de profesorul Dan Pavel din colectivul Centrului pentru Analiza Politică și Prognoză Geopolitică, iar finanțarea a fost folosită la proiectul „Cine guvernează – Democrație și putere într-un oraș românesc”. Rareș Bogdan a recunoscut la un moment dat că a avut legături cu Soros, însă a explicat la legăturile s-au limitat la faptul că pe vremea când era student mergea să citească la bibliotecea Fundației Soros de pe strada Țebei din Cluj-Napoca. 
Documentul publicat de inpolitics.ro arată că actualul europarlamentar s-a bucurat și de resurse financiare puse la dispoziție de miliardarul american. Finanțarea pentru proiectul „Cine guvernează – Democrație și putere într-un oraș românesc” a constat în 3.155.000 lei, care la acea vreme însemna 1000 de dolari. Atunci, salariul mediu pe economie era de 320.000 lei vechi-aproximativ 100 de dolari.
Fostul rector al Academiei SRI
Adrian Ivan, fost rector al Academiei de Informații, este un alt beneficiar de resurse financiare asigurate de Fundația Soros. Acesta era în 1996 asistent universitar la Facultatea de Istorie a UBB și a primit 350 de dolari pentru a urma un masterat la Universitatea din Geneva-Elveția.
Din mediul academic mai figurează cu finanțare istoricii Otmar Trască și Lucian Nastasă Kovacs.
Trașcă Ottmar a primit 500 de USD pentru activitate de documentare la Budapesta
A primit sprijin financiar și Prefectura Județului Cluj pentru îmbunătățirea performanțelor funcționarului public prin însușirea tehnicilor de management de proiect.
De 18.500 de dolari a beneficiat societatea de sondare a opiniei publice Metro Media Transilvania Cluj pentru realizarea unui barometrul de Opinie Publică.
Printre ziarele și revistele care au primit astfel de finanțări se numără revista Apostrof condusă de Marta Petreu. E vorba de o finanțare de 650,000.00 lei. De asemenea, Tribuna Ardealului condusă la acea vreme de Marino Adrian a primit 2.900 USD and 10.000.000 lei.
Fundația Ponts condusă de Marius Tabacu, fost director al Filarmonicii Transilvania a primit 65.917. USD.
Creierul luptei anti UBB
Un alt nume care apare în raportul de finanțare este cel al lui Hatz Peter, unul dintre liderii Comitetului de Inițiativă Bolyai care a acționat pentru desființarea Universității Babeș-Bolyai prin divizarea în două universități, una în limba română și alta în limba maghiară.
Hnazt Peter alături de Bodo Barna și Kovacs Lehel Precizãm cã au desfãșurat o complexã campanie negativã la adresa Universitãții Babeș-Bolyai”, negând caracterul multicultural și valorile acestei instituții. Acestea au culminat cu instalarea în mod ilegal și abuziv de plãcuþe în limba maghiarã în clãdirea facultății de Chimie, a Facultății de Litere a UBB și în cea a Rectoratului.
Cei trei au mai acționat pentru obținerea autonomiei așa-zisului „Ținut Secuiesc” și pentru reabilitarea criminalului de rãzboi Wass Albert. „Nu vom renunța la luptã pânã când nu va fi acceptatã autonomia “Ținutului Secuiesc, nu se va soluționa problema învãțãmântului minoritãții maghiare din Ardeal și nu se va înființa universitatea Bolyai, le-a dat asigurãri Hantz Peter autonomiștilor din Uniunea Civicã Maghiarã cu ocazia unei manifestãri organizatã de UCM, în vara anului trecut în Harghita.
Pentru a-și atinge obiectivele, reprezentanții CIB au elaborat un plan de acțiune care s-a desfășurat dupã principiul „Unde este liniște, acolo nu se mișcã nimic”. În acest sens, CIB a organizat un șir de proteste în orașele Sfântu Gheorghe, Oradea, Cluj-Napoca , Satu-Mare , Gheorgheni si la Odorheiu-Secuiesc.
Activistul Radu Mititeanu, președintele Clubului de Cicloturism Napoca a primit și el 23,440,000 lei(aproximativ 8000 de dolari pentru derularea unui proiect la Băișoara.
Psihologul Miclea, Mircea, fost ministru al Educației, a beneficiat de 2,000.00 USD pentru a participa la un congres de psihologie la Bruxelles în iulie 1992. Pe listă apare și actualul director al Muzeului de Artă din Cluj-napoca, Lucian Nastasă Kovacs dar și medicul Achimaș Cadariu Patriciu. Acesta a primti finanțare în 1995 pentru a participa la o universitate de vară la Sao Paolo, în Brasilia. Un alt nume în raportul cu finanțările Soros este cel al scriitoarei Ruxandra Cesăreanu.
Cosmin PURIȘ
Articolul Clujeni sprijiniți financiar de Fundația Soros în anii ’90 apare prima dată în ziarulfaclia.ro.