Ministrul Turcan a scris, sâmbătă, pe Facebook, că înscrierea ansamblului monumental „Calea Eroilor” în Lista patrimoniului mondial UNESCO înseamnă recunoaştere internaţională de cel mai înalt nivel pentru artistul român.
Raluca Turcan a amintit că România a depus, în ianuarie 2018, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, dosarul de nominalizare pentru ansamblul monumental „Calea Eroilor”. Aceasta a punctat că, după o perioadă în care au fost intensificate eforturile pentru a răspunde criteriilor UNESCO, evaluarea dosarului a fost reluată de ICOMOS (International Council on MonumentsandSites – organism consultativ al UNESCO) în 2023.
Oficialul român a adăugat că, în cadrul procedurii de nominalizare, în perioada 19 – 23 iulie 2023, a avut loc misiunea tehnică de evaluare, organizată de Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, în strânsă colaborare cu autorităţile locale din Târgu Jiu. Turcan a arătat că misiunea a urmărit modul în care ansamblul monumental „Calea Eroilor” îndeplineşte condiţiile de autenticitate şi integritate, managementul bunului cultural, implicarea comunităţii locale în protejarea şi punerea în valoare a ansamblului şi atitudinea acesteia faţă de înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial.
Potrivit ministrului, procesul de evaluare a continuat cu solicitări de informaţii suplimentare şi răspunsuri din partea României, precum şi cu o întâlnire tehnică a coordonatorilor dosarului cu ICOMOS la Paris.
Cu referire la includerea „Frontierelor Imperiului Roman – Dacia” în Patrimoniul UNESCO, Raluca Turcan a amintit că teritoriul vechii Dacii a fost parte a lumii romane, geneza naţiunii noastre fiind strâns legată de Roma şi de Imperiul Roman.
„Prin urmare, suntem în faţa unui act cultural şi identitar, care ne face mai conştienţi de trecutul nostru şi, în acelaşi timp, reaminteşte tuturor influenţa majoră a Romei asupra lumii în perioada antică. România se alătură astfel, cu mândrie, marii familii a Frontierelor Imperiului Roman în nobila misiune de a valorifica acest patrimoniu de valoare universală excepţională”, a spus ministrul Turcan.
Aceasta a menţionat că România a depus, în ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, dosarul de nominalizare pentru „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, care s-a aflat, timp de un an şi jumătate, în procedură de evaluare, în vederea stabilirii recomandărilor ICOMOS.
Raluca Turcan a mai amintit că, în perioada 8-21 august 2023, s-a desfăşurat în România misiunea tehnică de evaluare a ICOMOS, organizată de Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, în colaborare cu Comisia Naţională Limes, autorităţi centrale, judeţene şi locale, precum şi cu muzee şi direcţii pentru cultură din cele 16 judeţe implicate. Aceasta a informat că procesul de evaluare a continuat şi cu solicitări de informaţii suplimentare şi răspunsuri din partea României, precum şi cu o întâlnire cu ICOMOS a echipei coordonatoare de experţi de la Paris.
Pe teritoriul României se află nu mai puțin de 1.500 de kilometri de frontieră a Imperiului Roman. Programul Național Limes este cel mai ambițios proiect pe care-l are țara noastră în privința prezervării patrimoniului. Dosarul Limes cuprinde 285 de componente – castre legionare și castre auxiliare cu așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri, propuse individual sau în grupuri care includ și alte elemente de fortificație – distribuite de-a lungul a peste 1000 km, în 123 de unități administrativ-teritoriale, respectiv în 16 județe.
Pe teritoriul județului Cluj sunt nu mai puțin de 31 de obiective romane de pe fosta graniță a Imperului.
Cele 31 de obiective sunt castre, turnuri de observare valuri de pământ aflate pe fota zonă de graniță a Imperiului Roman din zona Daciei.
Obiectivele din județul Cluj cuprinse în dosar sunt: trei turnuri de observare de la Chiuiești, castrul de la Cășeiu, turnul de observare de la Cășeiu, turnul de observare de la Câțcău, 9 turnuri de observare de la Poieni, un val de apărare de la Poieni, castrul de la Bologa, turnul de observare de la Bologa, turnul de observare de la Căpușu Mare, castrul de la Gilău, trei turnuri de observare de la Gilău, turnul de observare de la Luna de Sus, castrul de la Potaissa Turda, două turnuri de observare de la Săvădisla(Hășdate și Finișel), două turnuri de observare de la Băișoara și un turn de observare din cartierul clujean Mănăștur.
La începutul lunii iunie dosarul Limes a primit aviz pozitiv pentru înscrierea în în patrimoniul UNESCO.
