Prima stație din țară care transformă deșeurile în energie a fost inaugurată la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din Cluj.
Într-un moment considerat istoric pentru administrația locală și pentru întreaga țară, Consiliul Județean Cluj a pus în funcțiune, joi, 30 octombrie, prima stație din România pentru dezintegrarea moleculară a deșeurilor, un proiect de pionierat care promite să transforme gunoiul în energie verde — și, pe termen lung, în profit pentru comunitate.
Evenimentul a avut loc la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) din județul Cluj, în prezența președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, a vicepreședinților Radu Rațiu și Vákár István, precum și a specialiștilor companiei care a dezvoltat soluția tehnică 100% românească.
De la gunoi, la energie verde și bani pentru comunitate
„Începând chiar de astăzi, am schimbat fundamental paradigma depozitării și valorificării deșeurilor”, a declarat Alin Tișe, subliniind că noua tehnologie face trecerea „de la o povară ecologică la o resursă valoroasă”.
Prin această instalație de ultimă generație, complet automatizată, deșeurile municipale din județul Cluj vor fi descompuse la nivel molecular, proces din care se obține gaz ce poate fi convertit ulterior în energie electrică.
Rezultatul: poluare redusă, emisii minime și valorificarea integrală a reziduurilor, inclusiv transformarea așa-numitei „cenuși” rezultate în cărbune activ utilizat pentru tratarea levigatului sau în alte procese industriale.
„Transformăm deșeurile în energie, iar energia în bani pentru clujeni”, a punctat Tișe, afirmând că, în viitor, Clujul ar putea deveni un hub regional de valorificare a deșeurilor, deservind întreaga Transilvanie.
Performanță energetică remarcabilă
Noua stație va reduce semnificativ cantitatea de deșeuri rămase după sortare și tratare mecano-biologică. În prima etapă, instalația poate procesa aproximativ 25.000 de tone de deșeuri reziduale pe an, producând circa 24.500 MWh de energie electrică.
Această cantitate ar fi suficientă pentru a acoperi integral consumul de energie al Consiliului Județean Cluj, al stadionului Cluj Arena, al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj, al companiei de apă Someș, al parcurilor industriale Tetarom și al altor instituții publice din subordine.
După instalarea unor noi module, capacitatea de producție va crește la 56.000 MWh/an, echivalentul consumului a 25.000 de gospodării sau al unui oraș de dimensiunea Dejului ori Câmpiei Turzii.
O investiție de 60 de milioane de lei, finanțată integral din fonduri locale
Proiectul a presupus o investiție de 60 de milioane de lei, asigurată în totalitate din fondurile proprii ale Consiliului Județean Cluj. Conducerea instituției anunță că, în perioada următoare, capacitatea de procesare va fi extinsă la 60.000 de tone de deșeuri pe an — suficient pentru a acoperi întreaga cantitate reziduală generată anual în județ.
Pe lângă deșeurile curente, sistemul va permite și valorificarea celor depozitate anterior în prima celulă a CMID, precum și a celor stocate temporar în rampa administrată de Primăria Cluj-Napoca.
„În cel mai scurt timp, vom putea prelua deșeuri din întreaga Transilvanie și vom livra energia produsă în sistemul energetic național. Veniturile obținute vor fi reinvestite în proiecte locale, în beneficiul clujenilor”, a adăugat Tișe.
Szakacs Janos, CEO-ul companiei româneşti care dezvoltă tehnologii inovatoare pentru valorificarea deşeurilor, a spus că cei care au lucrat la acest proiect, de la arhitect la constructor, sunt absolvenţi ai universităţilor clujene.
„Am reuşit să facem totul într-un an. (…) Dacă ne extindem, putem adăuga şi alte reactoare modulare, crescând astfel capacitatea. Energia produsă poate alimenta aproximativ 25.000 de apartamente”, a spus și Szakacs Janos.
Tișe îi critică dur pe birocrați
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a lansat critici dure la adresa birocrației și a modului în care sunt alocate funcțiile publice.
„Asta e prima chestiune de care ne izbim – refuzul funcționarilor publici sau chiar al unora dintre miniștri care nici măcar nu ajung să cunoască subiectul”, a spus Tișe.
Șeful administrației județene a atras atenția și asupra paradoxului din sistemul de finanțare europeană, unde tehnologiile mai poluante sunt eligibile pentru fonduri, în timp ce cele aproape nepoluante nu primesc sprijin. „Poți să obții finanțare europeană pentru a înființa o fabrică care poluează, chiar dacă poluează puțin. În schimb, nu poți să obții finanțare pentru o tehnologie care nu poluează aproape deloc. Adică o tehnologie care poluează mai mult primește finanțare, iar una care nu poluează aproape deloc nu primește finanțare”, a explicat Tișe.
Președintele CJ Cluj a mai detaliat și obstacolele birocratice întâmpinate în realizarea proiectului de la Cluj, menționând lipsa ghidurilor pentru această nouă tehnologie. „Am cerut ministrului să completeze ghidul. A venit al doilea ministru, am cerut din nou același lucru. S-au dus funcționarii și au spus că nu se poate, ghidul a fost negociat. Dar atunci când ați negociat ghidul, nu știați de această tehnologie. Nu e normal, dacă ea apare ulterior să nu poți upgrada respectivul ghid”, a punctat Tișe.
Un model pentru întreaga țară
Proiectul de la Cluj este o premieră națională absolută, cu potențialul de a deveni un model replicabil la nivel național. Administrațiile locale din România se confruntă cu presiuni tot mai mari privind gestionarea deșeurilor și reducerea emisiilor, iar tehnologia implementată la Cluj oferă o soluție sustenabilă și eficientă.
Prin utilizarea deșeurilor ca sursă de energie, județul reduce semnificativ cantitățile trimise la depozitare și contribuie direct la obiectivele de tranziție verde și economie circulară asumate de Uniunea Europeană.
Un pas înainte pentru România verde
Punerea în funcțiune a primei stații de dezintegrare moleculară marchează începutul unei noi etape pentru Cluj — o etapă în care tehnologia, sustenabilitatea și economia se întâlnesc într-un proiect cu impact major asupra mediului și calității vieții.
Pentru administrația județeană, reușita acestui proiect înseamnă mai mult decât o victorie tehnologică: este confirmarea unei viziuni administrative axate pe inovație, responsabilitate și eficiență energetică.
„Acest proiect este dovada că, atunci când administrația are curajul să investească în soluții românești și moderne, rezultatele pot fi spectaculoase”, a concluzionat Alin Tișe.
Clujul deschide astfel calea unei noi paradigme în managementul deșeurilor, una în care gunoaiele nu mai sunt o problemă, ci o oportunitate. Într-un context global marcat de crize energetice și de presiuni climatice, modelul implementat la Cluj ar putea deveni piatra de temelie a României verzi.
HINT
”Vom mai instala încă trei reactoare, astfel încât să putem procesa deşeurile din întreaga Transilvanie”, a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe.
Articolul Clujul construiește un viitor mai verde, cu tehnologie inovativă apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
