Aproape 25.000 de cetățeni străini, cu puțin peste populația orașului Câmpia Turzii, au avut drept de ședere sau reședință în județul Cluj, de la începutul acestui an până la sfârșitul lunii trecute. Informațiile au fost oferite de șeful Serviciului pentru Imigrări Cluj, comisar șef Marian Iacob-Calcinoschy, în cadrul conferinței de presă organizată joi, 25 iulie 2024, care a avut ca temă activitatea serviciului amintit în primul semestru al acestui an. Trendul numărului cetățenilor care cer drept de ședere este unul crescător comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, din totalul de 24.970 de străini, cei mai mulți, respectiv 15.533 provin din state terțe. Astfel cei mai numeroși cetățeni străini din județul Cluj sunt din țările asiatice, Sri Lanka-1464, Nepal-1221, Vietnam-854 și India-624, dar și din Moldova-880. Totodată, la aceștia se adaugă 9.437 de cetățeni străini din țările UE, majoritatea fiind din Franța, Germania, Italia și Spania.
Pe străini îi aduc la Cluj locurile de muncă și studiile
Potrivit șefului Serviciului pentru Imigrări Cluj, Marian Iacob-Calcinoschy, principalele scopuri pentru care străinii și-au stabilit reședința pe teritoriul țării noastre sunt angajarea în muncă, polițiștii de la imigrări eliberând 1.133 de avize de muncă, și studiile. Inițial pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă au fost depuse 1748 de cereri, dintre care 586 au fost respinse.
În total, raportat la perioada amintită, în județul Cluj, pentru cetățenii străini au fost emise 3.024 de permise de ședere, dintre care 2.974 pentru ședere temporară și 50 pentru ședere pe termen lung, dar și 511 certificate de înregistrare și 35 de cărți de rezidență permanentă pentru cetățenii UE. La Serviciul pentru Imigrări s-au depus 53 de invitații pentru cetățenii din state terțe, 32 dintre acestea fiind aprobate, respectiv 54 cereri privind întregirea familiei cu cetățeni din state terțe, primind avizul un număr de 35.
Nomazii digitali trec și ei pe la Imigrări
În rândul cetățenilor străini care vin să lucreze în România se numără și „nomazii digitali”. „Acești cetățeni străini care vin pe teritoriul României se înregistrează la Serviciul pentru Imigrări. Oamenii cunosc aceste aspecte, avem permise pentru nomazii digitali eliberate. Mai ales dacă provin din state pentru care șederea în România necesită obținerea unei vize. Noi deja știm situația lor pentru că Ministerul Afacerilor Externe dă aceste vize. Este o activitate care se desfășoară la nivel mondial de foarte mult timp, iar România s-a upgradat foarte repede, lucru benefic și pentru statul român”.
Pe de altă parte, 29 de străini au fost depistați în situații ilegale și au fost aplicate amenzi în valoare de 102.200 de lei. „Aceștia au beneficiat de o ședere pe teritoriul României în baza unei vize de lungă sau de scurtă durată. Aceste vize au o perioadă de valabilitate de 180 de zile, dar în acest interval de timp cetățenii străini au dreptul să rămână până la 90 de zile pe teritoriul României. În momentul în care depășesc cele 90 de zile cetățenii străini intră în ședere ilegală”, a explicat comisarul șef Marian Iacob-Calcinoschy.
Acesta a mai informat că numărul străinilor cu ședere ilegală este în scădere comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. „Este un lucru îmbucurător pentru noi. S-au făcut eforturi considerabile pentru a gestiona activitatea de combatere necesară la nivelul județului Cluj, unde la universități vin foarte mulți cetățeni străini la studii care sunt verificați, dar scopul fiind studiile, nu sunt oameni care să creeze probleme. De asemenea, oamenii care au venit să muncească sunt preocupați cu munca, la nivelul județului Cluj fiind o cerere foarte mare în ceea ce privește forța de muncă.”
12 migranți ilegali depistați în zona Aeroportului
Legat de migrația ilegală, șeful Serviciului pentru Imigranți Cluj a spus că în urma activităților desfășurate împreună cu Poliția de Frontieră în zona aeroportului din Cluj-Napoca au fost identificați 12 cetățeni străini în asemenea cazuri: „Desfășurăm activități cu alte structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Crimă Organizată, Inspectoratul de Poliție Cluj, pentru depistarea persoanelor care au alte scopuri, cum ar fi traficul de migranți. Având în vedere că la nivelul județului Cluj există un aeroport mare care are foarte multe curse au fost identificate și astfel de cazuri. Am desfășurat împreună cu Poliție de Frontieră anumite activități în zona aeroportului pentru a identifica și asemenea cazuri. Am avut 12 cetățeni depistați astfel”.
Totuși, comisarul șef Marian Iacob-Calcinoschy a asigurat că în ceea ce privește migrația ilegală nu există o problemă: „A scăzut foarte mult numărul trecerilor ilegale a frontierei de stat din partea de vest. Nu mai există o presiune migraționistă la adresa României în momentul de față. Facem toate eforturile ca fiecare structură județeană pentru imigrări să-și facă treaba cât mai bine în cooperare cu celelalte structuri pentru a nu avea asemenea probleme.”
Pe linia combaterii șederii ilegale, Serviciul de Imigrări Cluj a organizat 102 activități specifice de control, în urma cărora au fost depistați în situații ilegale 23 de străini, dintre aceștia cei mai mulți provenind din Pakistan.
În primele șase luni ale anului 2024, au fost emise 44 de decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 sau 30 de zile de pe teritoriul României: 23 pentru ședere ilegală, 18 pentru refuzarea prelungirii dreptului de ședere etc. Ca urmare a emiterii deciziilor de returnare, la un număr de 21 de cetățeni străini nu li s-a permis intrarea pe teritoriul statelor UE și a Confederației Elvețiene pe o perioadă cuprinsă între șase luni și cinci ani.
Raportat la aceeași perioadă, s-au eliberat șase decizii de returnare sub escortă ca urmare a finalizării procedurii de azil și a riscului sustragerii, iar trei persoane au fost introduse în centrele de custodie publică până la îndepărtarea de pe teritoriul țării.
Tia SÎRCA
