Aproximativ 330 de funcționari din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din județul Cluj riscă să fie concediați dacă reducerea cu 40% a posturilor din schema de personal, propusă de premierul Ilie Bolojan, va fi inclusă într-o nouă lege din pachetul de austeritate. Concedierile ar afecta 15 UAT-uri, adică aproximativ 18% din totalul unităților administrative ale județului.
Cele mai afectate vor fi Primăria Cluj-Napoca, obligată să disponibilizeze 135 de funcționari, și Consiliul județean, 105 funcționari.
Situația este paradoxală, deoarece numărul total al posturilor ocupate în prezent este mai mic decât plafonul rezultat după aplicarea reducerii cu 40% la nivelul întregului județ. Radu-Florin Abrudan, primarul comunei Ciucea și președintele filialei Cluj a Asociației Comunelor din România (AcoR), explică: datele nu se centralizează pe județ, ci procentul de reducere se aplică fiecărei UAT în parte. Astfel, toate primăriile care au schema de personal ocupată în proporție mai mare de 60% vor fi afectate.
Pe o simulare cu o reducere de 45 la sută, drujba premierului va tăia mai adânc, astfel că 30 de UAT-uri vor fi nevoite să disponibizeze, multe din mediul rural. Comuna Cornești, de pildă, ar pierde 18 oameni din schema de personal.
Abrudan, care s-a întâlnit de două ori cu premierul Bolojan pentru a discuta reducerile de personal, spune că acesta nu înțelege specificul muncii din mediul rural. „Salariile în UAT-urile de gradul trei abia depășesc 3.000 de lei. Nu se vor face economii semnificative dând afară funcționari din primăriile mici, dar se riscă dezechilibrarea unui sistem agricol aflat abia la început de drum”, avertizează acesta.
Primarul oferă și un exemplu: „Avem comune unde un funcționar de la registrul agricol gestionează documentele a peste 300 de fermieri care depun acte la APIA, mult peste volumul de muncă al unui funcționar dintr-un oraș. Dacă personalul scade, activitatea acestor fermieri va fi serios afectată. Guvernul spune că sprijină producția la sate, dar astfel de măsuri au efectul contrar: oamenii vor fi împinși să plece la oraș sau în străinătate”.
Abrudan consideră că primăriile aflate în apropierea orașelor vor fi mai puțin afectate, deoarece schema lor de personal este deja incompletă, mulți angajați preferând să se transfere spre administrația urbană. Totuși, „40% este un procent prea mare”, subliniază acesta.
„Suntem de acord cu o reducere, dar nu cu una drastică, de 40-45%. Am accepta o reducere de 20%. Premierul greșește când spune că o reducere de 20% nu ar duce la concedieri. Vor fi concedieri în UAT-urile unde gradul de ocupare este peste 80%, indiferent de media națională sau județeană”, explică edilul din Ciucea.
Acesta mai afirmă că premierul nu poate aplica experiența unui oraș mare la comunele mici. Situațiile sunt diferite și necesită abordări diferențiate.
”Noi am solicitat să stabilim noi, administraţia publică locală, prin consiliul local şi primar, să dăm hotărâri pentru a stabili persoanele de care este nevoie să acopere anumite posturi. Poate că unii au pus la punct registrul agricol şi nu e nevoie de doi oameni, poate că unii nu au probleme la taxe şi impozite şi nu e nevoie de un serviciu şi pot reduce de acolo, poate că unii dintre colegii noştri unde sunt probleme cu anumite persoane din comunitate au nevoie de poliţist local şi trebuie să angajeze poliţist local. Deci, ar trebui cumva lăsate lucrurile la aprecierea fiecărei UAT să stabilească care sunt posturile necesare în acel UAT şi să se angajeze pe acele posturi, să nu ne trezim că se dă o schema clară şi deşi e nevoie de un poliţist local în comună, să nu poată angaja un poliţist şi să angajăm la un serviciu două persoane, deşi n-ar trebui decât o persoană. Aici trebuie o discuţie mai amănunţită”, a mai spus preşedintele AcoR Cluj, adăugând că deciziile nu ar trebui luate ”pe repede înainte”.
Deși Asociația Comunelor din România nu are pârghii sindicale pentru a influența deciziile Guvernului, Abrudan menționează că Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR) este pregătit pentru declanșarea unei greve generale.
Clujul, pe 10 în privința numărului de posturi ocupate în administrația locală
Reforma aparatului administrativ local ar putea duce la disponibilizarea a peste 13.000 de angajați din primării și consilii locale, potrivit unei analize guvernamentale coordonate de premierul Ilie Bolojan. Datele arată că jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din țară au organigrame mai mari decât plafonul care ar rezulta după o reducere cu 40% a schemelor de personal.
Reforma propusă de Guvern ar putea remodela radical administrația locală: una din zece funcții ocupate ar putea dispărea, iar jumătate dintre primării ar trebui să reducă personalul. Pentru județe precum Galați, Vrancea sau Sălaj, efectele ar fi severe, aproape toate localitățile fiind vizate de restructurări. În schimb, alte județe, precum Bihor sau Tulcea, ar resimți schimbările doar marginal.
Cu 3.890 de posturi ocupate, județul Cluj se află pe locul zece în clasament. Pe primul loc, detașat, se situează Bucureștiul, dar apar și anomalii precum Suceava, cu 5.015 posturi ocupate, sau Prahova, cu 4.981. Deși plasează Clujul în prima parte a clasamentului, numărul posturilor ocupate din județ este totuși sub plafonul rezultat după reducerea cu 40% a schemei de personal, care ar fi de 3.896.
Chiar și așa, potrivit analizei, ar urma să fie disponibilizați 330 de funcționari din 15 UAT-uri. Dacă se va aplica un procent de tăiere de 45 la sută, totalul disponibilizărilor ajunge la 446, dintr-un număr dublu de UAT-uri.
Bolojan: O reducere cu 25% a numărului maxim de posturi posibile în primării ar avea efecte aproape nule
Premierul Ilie Bolojan a declarat că o reducere cu 25% a numărului maxim de posturi aprobate la nivelul administraţiei publice locale ar avea efecte „aproape nule”, deoarece ar fi vorba despre posturi vacante sau care nici măcar nu au fost înfiinţate.
Potrivit premierului, o reducere reală a posturilor din administraţie ar trebui să ia în calcul numărul de posturi efectiv ocupate, nu pe cele vacante sau pe cele care nici măcar nu figurează în organigramă, deşi ar fi posibile în baza numărului maxim de posturi admis pentru fiecare localitate.
„Atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că, de fapt, facem ce am mai făcut: le spunem oamenilor că vom face reduceri ale căror efecte sunt aproape nule, pentru că desfiinţează doar posturi care ipotetic n-au fost înfiinţate sau posturi vacante, iar efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori şi nu-mi pot permite, în situaţia în care este România, să vin cu astfel de soluţii în faţa cetăţenilor, în calitate de prim-ministru”, a spus Bolojan, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.
Detaliind situaţia, premierul a explicat că administraţia publică locală din România este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori. Pe de altă parte, în foarte multe localităţi din ţară, primarii au stabilit organigrama mult sub numărul maxim posibil de angajaţi.
Astfel, în România, numărul maxim de posturi aprobate este de aproximativ 190.000. Prin organigrame, la nivelul autorităţilor locale, au fost aprobate 164.000 de posturi. Dintre acestea, 129.000 de posturi sunt efectiv ocupate, restul fiind vacante.
Practic, din numărul maxim de posturi posibil, 32% sunt vacante sau nici măcar nu au fost înfiinţate. Din acest motiv, dacă numărul maxim de posturi ar fi redus cu 25%, acest lucru nu ar afecta niciun post efectiv ocupat, a explicat premierul.
„Dacă vrem să avem o reducere de 5% efectivă a personalului în administraţia publică locală, înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puţin 30% numărul maxim, ca să avem un efect asupra posturilor ocupate. Am făcut o astfel de simulare şi din peste 3.200 de unităţi administrative, în sub 1.000 ar trebui redus personalul în această ipoteză. Asta înseamnă că în aceste 1.000 de localităţi, care înseamnă 30% din numărul de unităţi administrative, cu siguranţă există personal supradimensionat, fără niciun fel de dubiu”, a explicat premierul.
În cazul în care se doreşte o reducere efectivă de personal de aproximativ 10%, ar fi necesară o reducere de 40% din numărul maxim de posturi. Astfel, în jumătate din unităţile administrative din România ar trebui făcute reduceri de personal.
În situaţia în care se doreşte o reducere efectivă de 15%, ar trebui aplicat un procent de 45% la baza maximă. Astfel, în aproape 2.000 de unităţi administrative, reprezentând 60% din total, ar trebui făcute reduceri.
Ilie Bolojan a declarat că partidele din coaliţia de guvernare nu au ajuns la o soluţie pentru creşterea eficienţei administraţiei locale, din cauză că măsurile ar fi implicat o reducere de personal. Potrivit lui Bolojan, pachetul de administraţie nu este întreg fără măsuri care să impună reducerea efectivă de personal acolo unde posturile nu sunt calculate corect.
„Acolo unde însă administraţiile nu pot funcţiona fără sprijin de la stat, este obligatoriu să luăm această măsură. Pentru că altfel, an de an, încep să primim notificări: nu mai avem bani de salarii pe ultimele luni, nu mai există finanţare pentru plata direcţiilor, pentru asistenţa copilului, pentru direcţiile de protecţie socială şi asta înseamnă resurse ale ţării noastre care se duc în nişte zone pe care le-am putea gestiona mai bine sau pe care le-am putea gestiona din banii economisiţi pe personal, care este supradimensionat”, a spus el. (C.C.)
HINT
Nicușor Dan a stabilit cu liderii coaliției și cu premierul un termen pentru reforma administrației publice locale – în următoarele două săptămâni să fie găsită o soluție, pentru a stinge nemulțumirile din guvern.
Articolul Cu ”drujba lui Bolojan” prin satele și orașele Clujului apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
