Ministerul Culturii, condus de liberala Raluca Turcan, a lansat în dezbatere publică un proiect de lege ce vizează fuziunea Operei Naţionale Bucureşti şi a Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”. Până aici nu pare nimic neobișnut. Ce e însă surprinzător e faptul că noua instituție formată în urma acestui demers nu va mai avea în denumire termenul „național”.
În proiectul de hotărâre propus pentru dezbatere, deși se recunoaște că noua instituție publică de spectacole şi concerte, de repertoriu este de importanţă naţională, se precizează că denumirea va fi „Opera Română”, argumentându-se că așa a fost denumirea originală, de la începutul fondării sale.
„Misiunea sa de a produce spectacole de operă și balet nu va fi afectată, ci va fi potențată prin existența unei direcții intitulate „Tinerimea Română”, care va promova și pregăti tinerii. De asemenea „Tinerimea Română” își va găsi în interiorul noii structuri organizatorice capacități logistice și administrative mult mai mari, spații adecvate pentru repetiții și spectacole, promovare mai eficientă, fără a își pierde specificitatea și structura compartimentelor artistice, păstrându-și independența repertorială și prezervându-și viziunea și misiunea la care a aderat încă de la înființarea sa.
Instituția Opera Romană va avea ca noi obiective specifice realizarea de producții artistice dedicate spațiului virtual, în vederea promovării către un număr cât mai mare de public a spectacolelor de operă și balet, a creației contemporane românești și a tinerilor creatori și interpreți, promovarea persoanelor cu dizabilități și a categoriilor sociale defavorizate în rândul activităților și meseriilor specifice artei spectacolelor, realizarea de acțiuni caritabile prin intermediul artei spectacolelor și crearea unor formații muzicale hibrid formate din copii, tineri și adulți, în vederea transmiterii valorilor tehnice și interpretative de la o generație la alta, în vederea unei formări profesionale practice în domeniul artei spectacolelor”, a precizează în proiectul de act normativ.
Demersul Ministerului Culturii a stârnit reacția unor reprezentanți ai mediului cultural din Cluj, care spun că noua titulatură care exclude termenul de „național” este un atentat la identintatea culturală națională, „fapt ce se petrece în România din ce în ce mai des”. Ei spun că noul concept de instituție numit „Opera Română” se vrea a deveni un amalgam de genuri muzicale care pun în umbră și minimalizează conceptul de operă clasică și modernă.
De asemenea, se arată că proiectul se va răsfrânge asupra tuturor instituțiilor naționale din țară, rezultatul final fiind atacul concertat la scară națională asupra demnității și identității naționale.
Într-o scrisoare deschisă semnată de artistul liric Vasile Cionca, vicepreședinte al Transilvania Art și de actorul și regizorul, Emanuiel Petran, membru de sindicat Transilvania Art, fost director al Teatrului Puck, se arată că prin proiectul de desființare a Operei Naționale din București și înființarea unei noi instituții, numită Opera Română, prin unificarea ei cu alte entități artistice, diferite ca gen și care nu au avut până acum rang național, nu se face altceva decât o direcționare spre desființarea unei instituții naționale cu o tradiție de peste 100 de ani.
„Opera Națională din București a fost și este principala poartă de intrare a iubitorilor de gen spre cultura națională și universală, prin marile realizări artistice care s-au desfășurat de-a lungul timpului. Noul proiect dorește să distrugă o tradiție a universalității culturii românești.
Același proiect de unificare a unor instituții de cultură a fost implementat la Constanța și a distrus toate aceste genurile muzicale, fără deosebire, inclusiv excelentul corp de balet Fantasio, până la data punerii în aplicare a proiectului fiind cel mai bun ansamblu din țară. Se dorește același fenomen de distrugere, insistându-se cu același tip de proiect?
După părerea noastră se urmărește clar desființarea contractelor pe termen nedeterminat și trecerea pe perioadă determinată a tuturor angajaților, reangajările ulterioare făcându-se nu pe criterii de competență, ci pe criterii de servilism, orientare politică, șpagă etc. Astfel, niște instituțuții care trăiesc din banii contribuabililor se dorește să devenă instituții administrate ca instituții private ale managerilor.
Toate acestea arată că acest proiect al Operei Române nu este altceva decât un proiect cu scopuri ascunse și bine direcționate pentru distrugerea pe viitor a culturii și identității românești. Simplul fapt că proiectul este dezbătut în perioada concediilor arată adevăratul scop al acestuia, nedorindu-se un dialog real cu toți angajații instituțiilor de cultură. Astfel, noi, vom lua poziție oficială în cadrul sindicatului Transilvania Art, atunci când membrii acestuia se vor putea reuni. Până atunci, semnalăm personal aceste derapaje instituționale ale Ministerului Culturii”, se precizează în document.
Ce e suprinzător e faptul că demersul de renunțare la termenul „național” din denumirea unei instituții atât de importante pentru cultura din România vine din partea unui minister condus de un reprezentant al unui partid care are în denumire termenul „național”. E vorba de Partidul Național Liberal. Urmează să vedem dacă șefii politici ai Ralucăi Turcan vor fi de acord cu acest proicet de dez-naționalizare a Operei din București.
Cosmin PURIȘ
