Fermierii încep să renunţe la lucrările agricole, în special la arat, din cauza costurilor ridicate, în condiţiile în care preţul motorinei se apropie de 10 lei/litru, iar lipsa lichidităţilor face ca investiţiile de 1.300-1.800 lei/ha să nu mai fie recuperate, ceea ce ar putea duce la neutilizarea a până la 10-30% din suprafeţe şi la scăderea producţiei agricole, potrivit unei analize a Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). „Fermierii decid conştient să nu mai lucreze pământul: ‘Nu mai pot să bag 1.300-1.800 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce’. Nu se vede la televizor, nu e panică în pieţe şi nu sunt rafturi goale, dar, în câmp, se întâmplă ceva mult mai serios: România începe să producă mai puţin nu pentru că nu poate, ci pentru că nu mai merită. Iar totul porneşte de la o variabilă aparent banală: motorina”, a explicat preşedintele AEI, Dumitru Chişăliţă.
Potrivit acestuia, arătura de primăvară se realizează, în mod normal, în februarie (dacă vremea permite, foarte rar), în martie – perioada optimă – şi, limită, în prima parte a lunii aprilie. „După 15 aprilie este deja riscant din punct de vedere agronomic, iar după sfârşitul lunii aprilie nu mai merită arat pentru culturile de primăvară. Realizând o corelaţie între suprafaţa ce trebuie arată şi preţul motorinei, estimăm că, din lucrările efectuate în 2025, în acest an se vor realiza 70-75% în martie 2026, 10-15% în prima parte din aprilie şi mai puţin de 5% după 15 aprilie. În total, 10-30% din suprafaţă nu se mai lucrează deloc, din cauza scumpirii motorinei şi a lipsei resurselor de finanţare”, notează specialistul.
Conform sursei citate, reducerea lucrărilor poate însemna fie lipsa aratului, fie oprirea lanţului tehnologic în diferite etape – de la discuire şi însămânţare până la grăpare şi tratamente. „Aratul nu mai este standardul, devine excepţia. Ani de zile, aratul a fost reflexul de bază al agriculturii româneşti. În 2026, pentru prima dată la scară largă, fermierii decid conştient să nu mai are pământul, nu din lipsă de cunoştinţe sau comoditate, ci dintr-un calcul economic simplu: ‘Nu mai pot să bag 1.800-2.000 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce’. Cu motorina spre 10 lei/l, aratul devine prima victimă, nu pentru că este inutil, ci pentru că este cea mai costisitoare lucrare din lanţul tehnologic”, se mai precizează în document.
Prin urmare, agricultura nu intră în colaps, dar devine mai fragilă, subliniază autorul. „Aici este marea confuzie publică: ‘Dacă nu se ară, nu se produce’. Fals. România nu intră într-o agricultură de tip colaps, ci într-una de compromis, în care se reduc lucrările la minimum. Fiecare economie vine însă cu un cost ascuns – o dependenţă mai mare de condiţiile meteo. Conform estimărilor din literatura de specialitate, producţia vegetală scade cu 1-4% în scenarii normale şi poate ajunge la minus 15% sau mai mult dacă apare seceta. Efectul nu este liniar, ci cumulativ”, a mai spus Dumitru Chişăliţă. Acesta avertizează că nu doar aratul, ci întregul lanţ de lucrări agricole este influenţat de preţul motorinei, existând riscul ca terenurile deja lucrate să fie abandonate sau să nu mai fie finalizate etapele tehnologice. Astfel, problema nu vine doar din câmp, ci din întregul lanţ economic. „Problema reală nu este că producem puţin mai puţin, ci că toate verigile cresc simultan ca preţ: motorină, transport, energie şi inputuri. Aşa ajungem la paradoxul românesc: producem suficient, dar plătim mai mult ca niciodată. Nu vorbim de penurie, ci de o criză de acces la alimente”, susţine preşedintele AEI.
Articolul Din cauza costurilor, fermierii renunță la lucrările agricole apare prima dată în ziarulfaclia.ro.