Succesul ciocolatei Dubai a fost unul extrem de efemer în schimb deserturile consacrate ale românilor de Crăciun rămân prăjiturile Televizor, Doboș, Greta Garbo, haioșele și cozonacul, a precizat Otilia Hideșan, profesor de cultură și civilizație românească la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul conferinței „Dulciurile de Crăciun între tradiție și știință”. Evenimentul a fost organizat miercuri, 4 decembrie 2024, de către Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, în parteneriat cu Academia Română Filiala Cluj-Napoca la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Prezent la conferință, Dan C. Vodnar, profesor de biotehnologii alimentare și gastronomie moleculară la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, a explicat publicului cum zahărul aduce fericirea.
Activați de emoțiile copilăriei
În cuvântul său, profesorul Dan C. Vodnar a spus că sunt factori psihologici, culturali, dar și chimici care influențează viețile noastre în perioada Crăciunului. În opinia acestuia, în perioada Crăciunului suntem activați de emoția pe care am simțit-o în permanență în copilărie. „În momentul în care simțim miros de citrice, de portocale, zicem că miroase a Crăciun pentru că atât portocala cât și scorțișoara, nucșoara, și toate aceste ingrediente pe care noi le utilizăm în bucătăriile noastre pentru a asorta și asezona preparatele alimentare, acționează asupra sistemului limbic al creierului care este în contact direct cu emoția și memoria. Despre un preparat alimentar pe care îl pregătim astăzi având aceeași compoziție chimică cu a aceluia pe care l-am preparat în copilărie vom spune că nu este atât de bun cum era odată. În sensul în care incriminăm ba compoziția chimică, ba că nu se mai face agricultura cum se făcea odinioară. Realitatea este însă legată de sistemul limbic. Noi nu ne mai putem conecta cu acel eveniment pentru că nu ne mai conectăm cu oamenii pe care i-am avut împrejurul nostru în momentul în care am realizat acel aliment. Spre exemplu, cozonacii făcuți de mama, vă spun cu toată sinceritatea, sunt cei mai buni cozonaci! Cu toții avem istorii pe care le trăim, dar trebuie să înțelegem că în realitate rețetele sunt identice, într-adevăr calitatea materiilor prime poate să difere, compoziția nutrițională poate fi diferită, dar ceea ce ne activează este o emoție pe care am trăit-o în relație cu un aliment la un moment dat”.
În prepararea dulciurilor de Crăciun, zahărul joacă un rol fundamental. De-a lungul timpului, pentru Europa zahărul a fost un compus valoros. „În anul 1750 zahărul devine cel mai important produs pe care îl avea Europa. Dacă am vedea clădirile emblematice din Franța, Marea Britanie, Italia, Spania ar trebui să conștientizăm că ele sunt rezultatul comerțului cu zahăr. Zahărul, din praful magic al Europei, s-a transformat treptat și l-am transformat în dușmanul numărul unu al sănătății publice”, a precizat prof. dr. Dan C. Vodnar.
Zahărul aduce fericirea
Zahărul este format dintr-o moleculă de glucoză și una de fructoză, care împreună formează zaharoza. Organismul nostru are nevoie de zahăr. Mai mult, zahărul ne face fericiți: „Creierul, plămânii, mușchii au nevoie să producă energie. Ba mai mult, organismul nostru produce energie. La nivel celular, glucoza se transformă în adenozin–trifosfat, asta înseamnă că ne dă energie. Pe lângă faptul că dă energie, această glucoză mai contribuie la formarea unui element important, și anume a neurotransmițătorilor care conduc la descărcarea dopaminei la nivelul creierului. Organismului nostru îi dăm zahăr. Creierul descarcă dopamina și suntem fericiți. (…) Dacă veți avea curiozitatea să studiați etichetele la produsele alimentare, veți vedea că zahărul îl veți găsi sub diferite forme. Peste 60% din conținutul multor preparate este reprezentat de zaharuri și cu precădere de zahăr. Industria alimentară ne oferă ceea ce noi avem nevoie: de energie și să fim fericiți. Fericirea e la îndemâna noastră. Noi mergem să cumpărăm acele alimente pe care le consumăm și în douăzeci de minute suntem fericiți”, a explicat profesorul clujean.
Legat de consumul de zahăr există anumite reglementări, și anume Organizația Mondială a Sănătății spune că aproximativ 5% din numărul total de calorii ar trebui să fie reprezentat de zahăr. 5% înseamnă circa 25 de grame pentru o rație de 2.000 de kilocalorii, a informat același profesor.
Grăsos, un nou gust?
În ceea ce privește dulciurile de Crăciun, conțin unt, smântână, grăsimile transmițând un sentiment de plăcere. „Ungem smântâna pe pâine. Și aceasta pentru că sunt 900 de receptori ai gustului de grăsime la nivelul limbii, a explicat prof. dr. Dan C. Vodnar. Mai mult, conform unor studii științifice există un interes spre a defini noul gust, un gust grăsos, ceea nu este sigur că se va și întâmpla vreodată. Alimentele grase sunt bune pentru organismul și creierul nostru, dar și aici este nevoie de măsură pentru că grăsimea are 9 kilocalorii/gram față de proteine au 6 Kcal/gram, adică aproape dublu, în opinia aceluiași profesor.
În contextul recentei isterii create de ciocolata Dubai, prof. dr. Dan C. Vodnar a precizat că acest desert este o asociere între foarte dulce și foarte gras, are combinații multiple, iar din punct de vedere kaloric este foarte densă. „Asta înseamnă că o bucată foarte mică are o concentrație foarte mare de kilocalorii. Și atunci în momentul în care mâncăm aceste alimente dense kaloric trebuie să înțelegem că nu ne satisfacem neapărat sentimentul de sațietate”, a fost de părere cunoscutul profesor.
Tia SÎRCA
