Ca urmare a ultimelor evoluții privind situația de la Spitalul Sfântul Pantelimon din București, unde doi medici au fost plasați în arest preventiv sub acuzația de omor calificat cu premeditare, șefii a două dintre cele mai importante universități clujene, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, prof.univ.dr. Daniel David, și rectorul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, prof.univ.dr. Anca Buzoianu și-au exprimat recent punctele de vedere. Rectorul UBB Daniel David și-a expus analiza sa „România bolnavă are nevoie de noradrenalină!” pe blogul personal, iar șefa UMF Cluj-Napoca și-a exprimat poziția într-un comunicat, alături de ceilalți rectori ai universităților de medicină din țară.
Astfel, legat de evenimentele discutate intens în această perioadă, rectorul Universității Babeș Bolyai Cluj-Napoca, prof.univ.dr. Daniel David, afirmă că fenomenele pe care le-am văzut în ultimul timp în educație (ex. hărțuire/discriminare) și sănătate (ex. practici medicale discutabile), mai accentuate în această vară, se înscriu în așa-numitele schimbări psihoculturale paradigmatice din societatea românească.
O Românie bolnavă, cu tabloul clinic la vedere
Șeful UBB Cluj-Napoca consideră că România este bolnavă, cu tabloul clinic la vedere, și că construcția noilor instituții are nevoie de noradrenalină : „Într-adevăr, disoluția vechilor structuri a scos și scoate în evidență practici individuale reprobabile, adesea mai tolerate în paradigma psihoculturală veche. În acest sens, folosind o analogie medicală, România este acum bolnavă, cu tabloul clinic la vedere! Sigur că demersurile legale și etice se vor pronunța asupra acestor situații individuale, dar eu sper să onorăm suferințele individuale și prin accelerarea procesului de construcție a noilor instituții moderne, după un diagnostic cinstit și rațional, nu prin acuzații politice (când de fapt toate partidele majore au fost în ultimii ani la putere), defense sau acuzații de breaslă (incorecte în abordare) sau simple truisme (ex. „legea trebuie aplicată”, „să nu generalizăm” etc. – care nu aduc schimbarea). În acest sens, păstrând analogia medicală, construcția noilor instituții are însă nevoie de noradrenalină!”
În opinia prof. univ. dr. Daniel David, în sănătate, pe lângă dezvoltările de infrastructură, care se întâmplă de o vreme în direcția bună, este nevoie de o schimbare în mentalitatea resursei umane – atât prin formarea academică, cât și prin educația continuă – , pe linia practicii validate științific/bazate pe dovezi. Rectorul UBB precizează că ar fi timpul unei schimbări de mentalitate în sistem: „Asta cu atât mai mult cu cât societatea a înțeles și a acceptat salarii decente în sistem (cel puțin pentru medici) și, așadar, la schimb, este timpul unei schimbări de mentalitate în sistem. Practica validată științific înseamnă că orice decizie individuală se ia personalizat față de pacient, într-un model bio-psiho-social, pornind de la ghiduri/protocoale clinice (bazate de studii riguroase – vezi ca exemplu https://www.nice.org.uk/guidance), filtrate de experiența specialistului (asta pentru că nu există ghiduri/protocoale pentru orice caz individual) și adaptate la profilul psihologic al individului (ex. valori/așteptări)”.
Șeful UBB este de părere că, în paradigma psihoculturală veche, „experiența” specialistului (mai ales a șefilor – ”eminence”) domina, prin poziția de putere, toate celelalte componente ale practicii validate științific, ceea ce făcea ca ghidurile/protocoalele să nu controleze ca mecanism primar cu adevărat practica clinică în țară, cu unele excepții, în ciuda unor angajamente declarative pentru practica validată științific.
Acesta afirmă că el însuși s-a ciocnit de lumea colectivistă din sănătate: „Când m-am întors în țară în 2004, urmând practicile văzute într-o instituție de top la nivel internațional – Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, unde am fost postdoctorand/cercetător în „Biobehavioral & Integrative Medicine Programs”, iar din 2009 sunt „adjunct professor” – am fost printre primii care am militat în țară pentru nevoia practicilor de sănătate validate științific (cu analize făcute încă din 2000) și, din nevoia unor abordări comprehensive, am inițiat primele studii clinice din țară care au comparat psihoterapia și medicația pentru diverse tulburări psihice (în colaborări mai neobișnuite atunci: psihologi-psihiatri). Psihologia este o componentă importantă a sănătății, dar elementul major din sănătate este medicina. Dacă în psihologie am reușit unele schimbări pe această linie – nu suficiente însă nici aici -, în relația cu tratamentele comprehensive (biomedicale-psihologice) progresul a fost chiar mai lent. Asta și pentru că apăreau mereu mecanisme de putere prin care se angaja cu implicarea autorităților susținerea unor demersuri psihologice sau comprehensive care nu se înscriu în practici de sănătate validate științific. Mai mult, autoritățile au girat și girează, prea ușor și fără educarea societății, ocupații pseudoștiințifice în zona de sănătate – psihologică și medicală -, care vor face prăpăd în anii care vin, accentuând problemele pe care le vedem acum în sănătate”.
Este timpul instituțiilor moderne
În articolul său, prof.univ. dr. Daniel David arată că este timpul ca în tot sistemul de sănătate (nu doar în puținele insule de excelență, unde acest lucru se manifestă deja) să se implementeze programatic și pragmatic noua paradigmă a instituțiilor moderne, grevate serios de practica de sănătate validată științific. Această nouă practică presupune protejarea pacientului care să aibă acces la cele mai avansate tratamente bazate pe cercetare, personalizate, dar și protejarea specialistul în sănătate – care poate justifica decizia pe baza protocoalelor/ghidurilor și/sau pe decizia co-creată ca expert împreună cu bolnavul/aparținătorii acolo unde protocoalele/ghidurile trebuie completate cu experiența-expertiza clinică și psihologia bolnavului. Noua practică ar scoate din sistem și responsabiliza specialiștii în sănătate care nu respectă regulile și nu oferă intervenții personalizate și validate științific pentru pacienți.
În analiza sa, rectorul UBB încheie precizând că ne aflăm într-o fază vulnerabilă în drumul dinspre profilul vechi spre modernitate și emancipare al instituțiilor: „(…) se prăbușesc vechile instituții, nu le avem încă pe cele noi, pe un fond al creșterii egoismului individual amplificat de probleme ale educației, ambele susținând polarizări sociale, conspirații și rezistență la reguli, totul în contextul slăbirii democrației la nivel internațional. Această construcție a instituțiilor moderne trebuie făcută, așadar, pe repede înainte – așa cum spuneam, într-o analogie a administrării noradrenalinei -, preluând, cu micile adaptări necesare, care însă să nu le schimbe esența, instituțiile și practicile lor riguroase care există deja la nivel internațional. Fenomenele reprobabile descoperite în educație și sănătate fiind complexe, rațional nu putem să ne așteptăm la eradicarea lor. Dar prin instituții moderne vom face două lucruri: vom reduce major aceste fenomene și când apar, le vom trata transparent, cu celeritate și eficient, după cele mai avansate practici internaționale, în beneficiul oamenilor și al sistemelor de educație și sănătate”.
Rectorii UMF din țară susțin cu tărie actul de justiție
Totodată, vizavi de evenimentele recente de la Spitalul Sfântul Pantelimon din București, rectorul UMF Cluj-Napoca, prof.univ.dr. Anca Buzoianu, în calitate de președinte, alături de alți rectori din țară, a transmis recent într-un comunicat al Alianței Universitare G6 UMF că condamnă cu fermitate orice acțiune sau comportament care poate pune în pericol integritatea și sănătatea pacienților.
Șefa UMF Cluj-Napoca împreună rectorii universităților de medicină din București, Iași, Craiova, Târgu Mureș și Timișoara susțin cu tărie actul de justiție și subliniază necesitatea ca persoanele care se vor dovedi vinovate de astfel de fapte să fie trase la răspundere și sancționate conform legii.
Cei șase semnatari ai comunicatului atrag atenția asupra impactului negativ pe care generalizările nedrepte din mass-media le pot avea asupra imaginii profesiei de medic: „Este vital să nu se cadă în capcana generalizărilor care sugerează că toți medicii ar încălca Jurământul lui Hipocrate. Profesioniștii din domeniul medical sunt instruiți și educați să respecte cele mai înalte standarde etice și profesionale, iar cazurile izolate nu trebuie să umbrească munca vastă și dedicată a majorității”.
În finalul documentului, semnat de președinta Alianței Universitare G6 UMF, se declară că alianța celor șase universități de medicină rămâne angajată în misiunea de a susține și promova excelența în educația medicală și de a asigura respectarea principiilor fundamentale care ghidează profesia de medic.
