Reuters
Tendinţa presei din Israel de a analiza critic criza umanitară din Gaza a dispărut aproape complet în ultimele săptămâni, după ce gruparea islamistă palestiniană Hamas a publicat înregistrări video cu ostatici slăbiţi de foame.
La sfârşitul lui iulie, imagini cu palestinieni înfometaţi din Fâşia Gaza au provocat indignare în întreaga lume, iar mass media din Israel au început să difuzeze relatări despre condiţiile tot mai grele din teritoriul controlat de Hamas şi să ceară un efort mai hotărât pentru livrarea de ajutoare umanitare.
Yonit Levi, principalul prezentator de ştiri la Canalul 12, a numit în direct criza din Gaza „un eşec moral”, iar conducători ai unor universităţi şi memorialul Holocaustului au cerut guvernului condus de premierul Benjamin Netanyahu să îi ajute pe civilii care nu găsesc alimente. Timp de 22 de luni, după atacul Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023, presa israeliană acordase mai multă atenţie impactului asupra israelienilor; raidul islamiştilor a însemnat pentru aceştia circa 1200 de morţi şi 251 de ostatici duşi în Fâşia Gaza.
Starea de spirit din Israel s-a schimbat însă dramatic după ce Hamas a publicat un material video cu ostaticul israelian Rom Braslavski, în vârstă de 21 de ani, slab ca un schelet, plângând de durere. După trei zile, a urmat o altă înregistrare, cu ostaticul Evyatar David, în vârstă de 24 de ani, care a afirmat că este forţat să îşi sape singur groapa.
O sursă palestiniană a susţinut că filmările fuseseră gândite să ilustreze ce impact îngrozitor are restricţionarea ajutoarelor pentru Gaza. Efectul a fost însă contrar.
Simpatia tot mai mare a israelienilor pentru civilii palestinieni s-a risipit. În timp ce organizaţia Hamas a fost condamnată la nivel internaţional, în Israel mii de oameni au ieşit în stradă cerând eliberarea imediată a ostaticilor. Se crede că în Gaza se mai află încă 50 dintre aceştia, dar numai circa 20 sunt încă în viaţă.
Uri Dagon, redactor-şef adjunct al celui mai citit ziar din ţară, Israel Hayom, a afirmat că în ceea ce îi priveşte pe ostaticii aflaţi în mâinile Hamas, israelienii „nu au capacitatea de a resimţi durerea celeilalte părţi”. „Ştiu că sună groaznic, dar ăsta este adevărul”, a insistat el.
Jurnalistul a acuza presa străină că a fost atrasă într-o „campanie de minciuni” despre foametea din Gaza. Ziarul său a publicat articole despre suferinţele palestinienilor, dar a subliniat că de vină este Hamas. El s-a întrebat de ce mass media din alte ţări, care a arătat fotografii ale civililor slăbiţi de foame din Gaza, nu a dat aceeaşi importanţă şi imaginilor sfâşietoare cu Evyatar David.
„Le sugerez editorilor şefi din presa internaţională să se autoexamineze şi abia apoi să discute despre modul în care se comportă presa israeliană”, a mai spus Dagon.
Imediat după atacul din 2023, sondajele de opinie arătau că majoritatea palestinienilor aprobă raidul Hamas, ceea ce a stârnit mânia israelienilor. Filmările cu palestinieni care se îmbulzeau în jurul ostaticilor, îi filmau cu telefoanele mobile, îi scuipau şi îi loveau au alimentat de asemenea resentimentele pe termen lung din Israel.
Harelo Chorev, cercetător la Centrul Moshe Dayan de la Universitatea din Tel Aviv, specializat în presa şi societatea palestiniană, arată că astfel de incidente îi fac pe mulţi israelieni să simtă cu greu vreo simpatie pentru populaţia din Gaza.
Presa internaţională, căreia Israelul i-a interzis accesul în Gaza, s-a bazat pe jurnaliştii palestinieni, în care mulţi israelieni nu au deloc încredere, menţionând lipsa libertăţii presei sub regimul autoritar al Hamas.
„Nu cred că este foamete în Gaza. Nu cred că situaţia de acolo este ideală sau foarte bună, dar nu cred că e foamete”, a spus Orit Maimon, un avocat în vârstă de 28 de ani din Tel Aviv.
Ministerul sănătăţii din Gaza a informat că de la începutul războiului 222 de oameni au murit de foame şi subnutriţie, inclusiv 101 copii.
În ultimele săptămâni, televiziunea de extremă dreapta Canalul 14 din Israel a încercat să discrediteze unele relatări despre copii palestinieni care flămânzesc. Când pe prima pagină a cotidianului britanic Daily Express a apărut fotografia unui copil despre care s-a aflat ulterior că era bolnav dinainte, unele mass media israeliene au reacţionat cu indignare.
Luna aceasta, un sondaj publicat de Institutul pentru Democraţie în Israel, un grup de reflecţie din Ierusalim, a arătat că 78% din evreii israelieni consideră că Israelul face eforturi substanţiale pentru a evita suferinţele palestinienilor, în timp ce doar 15% cred că statul ar putea face mai mult şi nu vrea.
Ofensiva israeliană face ca relatările din Gaza să fie periculoase; conform Sindicatului Jurnaliştilor Palestinieni, din noiembrie până acum Israelul a ucis în Gaza peste 230 de ziarişti, un bilanţ care nu s-a reușit să fie verificat independent.
Israelul neagă că ar viza intenţionat jurnaliştii şi susţine că mulţi din cei ucişi făceau parte din grupuri militante şi acţionau sub acoperirea presei. Duminică, armata israeliană a anunţat că l-a ucis pe Anas Al Sharif, în vârstă de 28 de ani, jurnalist al televiziunii Al Jazeera, cu o lovitură aeriană, pe care îl acuzase anterior că ar fi fost de fapt şeful unei celule al Hamas. Al Sharif a respins acuzaţia înainte de a-şi pierde viaţa, iar unii activişti pentru drepturile omului au afirmat că el a fost luat în obiectiv pentru relatările sale.
De când este război, sondajele de opinie au indicat că circa 70% din israelieni doresc un acord pentru eliberarea ostaticilor, chiar dacă asta ar însemna încetarea imediată a ostilităţilor.
Unele organizaţii de presă au criticat guvernul Netanyahu pentru că nu a reuşit să-i aducă acasă pe ostatici sau să prezinte un plan clar pentru Gaza post-conflict. Printre cei mai vehemenţi critici s-a numărat ziarul Haaretz, cu orientare spre stânga, care a publicat multe relatări despre suferinţele din Gazia şi chiar investigaţii despre operaţiunile militare din enclava palestiniană.
În noiembrie, cabinetul israelian, în care sunt reprezentate inclusiv partide ultranaţionaliste de extremă dreapta, a aprobat o interdicţie pentru oficiali de a discuta cu Haaretz şi boicotarea publicaţiei de către executiv, sub acuzaţia că îi sprijină pe „inamicii statului, în timp de război”.
Unii miniştri au propus privatizarea televiziunii publice Canal 11, pe care un purtător de cuvânt al partidului de dreapta Likud a lui Netanyahu a criticat-o pe motiv că ajută stânga radicală şi dăunează moralului israelienilor. Unii experţi în media au avertizat că o astfel de măsură ar descuraja acoperirea de către presă a activităţii guvernului.
Asa Shapira, şeful catedrei de marketing şi publicitate a Universităţii din Tel Aviv, a afirmat că acţiunile executivului influenţează deciziile televiziunilor israeliene privind materialele difuzate. Deşi opţiunile editoriale privind situaţia ostaticilor sunt urmarea preocupării publicului, există şi teama că ar putea atrage dezaprobarea oficialităţilor, a explicat el.
HINT
Simpatia tot mai mare a israelienilor pentru civilii palestinieni s-a risipit. În timp ce organizaţia Hamas a fost condamnată la nivel internaţional, în Israel mii de oameni au ieşit în stradă cerând eliberarea imediată a ostaticilor. Se crede că în Gaza se mai află încă 50 dintre aceştia, dar numai circa 20 sunt încă în viaţă.
Articolul După filmările cu ostatici ai Hamas, presa israeliană întoarce privirea dinspre criza ajutoarelor din Gaza apare prima dată în ziarulfaclia.ro.