Noul Guvern arată cu degetul spre anul 2030, an în care educația ar primi 15% din bugetul țării, însă până atunci dorește să fie chibzuit economic umblând la norma didactică a profesorilor și la bursele elevilor.
Până în 2030 se urmărește atingerea țintei de 15% pentru educație din bugetul general pe cheltuieli, se arată în programul de guvernare a noului Guvern. Noii guvernanți vor un sistem de învățământ preuniversitar centrat pe elev, echitabil, incluziv, cu profesori motivați, formați corespunzător și nu sunt alarmați de rata abandonului școlar și cea a analfabetismului funcțional considerând că acestea nu depășesc media europeană. Totuși, noul program vizează câteva reforme pentru creșterea calității educației, inclusiv pentru reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional. Astfel, vor exista reforme curriculare prin planurile-cadru, care trebuie actualizate și adaptate la meseriile viitorului, și reforme privind evaluarea. Guvernanții anunță și o reformă a infrastructurii educaționale, în special în zona învățământului rural, unde se vor înființa campusuri duale. Tot în învățământul preuniversitar, aceștia își propun extinderea școlilor-pilot pentru inovații curriculare și învățământ dual și completarea manualelelor cu platforme de e-learning. În ceea ce privește profesorii, în noua viziune, ei trebuie să intre în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive și evaluări bazate pe performanță, un criteriu amintit fiind congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale.
Inspectoratele școlare, luate în vizor
Pe de altă parte, în planurile Guvernului, sistemul național de învățământ superior ar urma să formeze resursa umană în conexiune directă cu piața muncii existentă, iar cercetarea și inovarea să devină antidot la pseudocunoaștere care generează manipulare. Noile politici încurajează concentrările academice, care pot duce la eficientizarea costurilor, la performanță academică și reorganizează cercetarea, aceasta promițându-se a fi finanțată cu 1% din PIB până în 2030. De asemenea, programul guvernamental prevede reorganizarea instituțiilor subordonate ale Ministerului Educației și Cercetării, în speță a inspectoratelor școlare, în vederea eficientizării, descentralizării și debirocratizării activității însă nu sunt specificate măsurile concrete care urmează să se ia în acest sens.
Creșterea numărului de ore
Din programul de guvernare pot genera preocuparea profesorilor așa-numitele măsuri de eficientizare economico-financiară. Astfel, norma didactică din educație ar urma să fie modificată în învățământul preuniversitar prin creșterea numărului de ore de activități didactice, iar în învățământul universitar prin creșterea de la 16 la 18 ore convenționale. Prin procesul de eficientizare financiară al Guvernului vor trece și bursele elevilor. „Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislație (legea 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene și la condițiile de sustenabilitate pe care și le permite țara. Ținând cont de faptul că bursele nu se impozitează, fondul de burse care se raportează la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea netă a salariului minim.”, se arată în programul gândit de guvernanți. În plus, Guvernul se arată interesat să accelereze absorbția fondurilor UE, să prioritizeze programele de prevenire a abandonului școlar și cele de digitalizare din educație.
Tia SÎRCA
Articolul Educație. Guvernul vrea să scoată bani și din piatră seacă apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
