Primarul Clujului, Emil Boc, viceprimarii Dan Tarcea și Olah Emeșe au prezentat, marți, câmpul de panouri fotovoltaice montate pe acoperișul Parkingului Hașdeu, de pe strada Păstorului. Investiția vine fondul derulării în acest an a unui amplu program de încurajare a investițiilor care vizează energia regenerabilă, nepoluantă, finanțat din fonduri norvegiene (participare financiară de 85%) și concretizat în montarea de panourilor fotovoltaice pe clădirile publice ale municipiului.
La începutul anului 2024, primăria Cluj Napoca a anunțat un proiect de montare a unor astfel de panouri pe patru clădiri publice din Cluj Napoca: pakingul „I.P.Hașdeu”, parkingul „Mărăști”, Liceul „Maranatha” și Școala Generală „Ion Agârbiceanu”. Primarul Emil Boc a precizat: „În privința energiei produse de panorurile de pe cele 4 clădiri, aceasta reprezintă echivalentul a 3.300 de copaci plantați pe an sau a peste 2,2 milioane de kilometri parcurși de mașini electrice. Practic, ar fi trebuit să plantăm 3,300 de copaci ca să absoarbă gazele cu efect de seră.” – a precizat edilul Clujului.
Toate clădirile publice se vor dota cu panouri fotovoltaice
Proiectul Parking „Hașdeu” este finalizat, investiția fiind acoperită din fonduri norvegiene și fondul locale, de peste un milion de lei. Clujul are ca obiectiv să devină cât mai urgent primul oraș din România neutru din punct de vedere climatic și printre primele 100 din Uniunea Europeană care să atingă acest obiectiv până în anul 2030, conform planului asumat cu Comisia Europeană. De asemenea se intenționează montarea cu panouri fotovoltaice a tuturor clădirilor publice din oraș. Rezultanta acestor inițiative înseamnă diminuarea gazelor cu efect de seră, montarea pe cât mai multe imobile din oraș a panourilor fotovoltaice, modalități alternative de transport la autoturisme, reabilitarea clădrilor de locuit, plantarea de arbori și amenajarea de spații verzi, promovarea industriilor verzi. „Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, primăria Cluj și cetățenii municipiului trebuie să adopte o politică de regenerare. Trebuie să ne însușim o nouă mentaliatate care să favorizeze diminuarea drastică a poluării. Clujul trebuie să aibă suficienți absorbanți care să scadă poluarera, deci efectul de seră!” – a specificat Emil Boc.
O politică publică de încurajare a montării de panouri
În momentul de față pe 13 clădiri publice din Cluj Napoca sunt amplasate panouri fotovoltaice: Baza Sportivă Gheorgheni, Liceul de Informatică, Liceul Pedagogic, Liceul Sportiv, Liceul „Alexandru Borza”, Piața IRA, Piața „Grigorescu”, Parkingul „Hașdeu”, Liceul „Maranatha”, Școala „Ion Agârbiceanu”, Parkingul „Mărăști”, Liceul „Onisifor Ghibu” și Seminarul Ortodox. În Cluj Napoca mai sunt două parcuri fotovoltaice: unul gestionat de Regia de Termoficare, pe strada Plevnei și celălalt în cartierul Lomb, gestionat de Cluj Inovation Park. În ceea ce privește energia și capacitatea de absorbție a poluării, toate aceste ansambluri de panouri fotovoltaice însumează echivalentul plantării a 14.400 de copaci pe an sau echivalentul a 12 milioane de kilometri parcurși cu o mașină electrică sau echivalentul consumului de energie a 915 apartamente din oraș.
În acest moment, Clujul va finanța monatarea de panouri pe 32 de clădiri, creșe și grădinițe și școli, care, în cadrul proiectului de reabilitare energetică. Acest lucru înseamnă o investiție de 90 de milioane de euro, din care 50% prin PNRR și 50% din bugetul local. La acest proiect de montare a panourilor fotovoltaice se adaugă un altul, în cartierul Valea Chintăului. „Vom duce o poltică publică de încurajare a cetățenilor în ceea ce privește montarea de panouri fotovoltaice, deoarece vrem să protejăm orașul și locuitorii acestuia de poluare, să producem energie regenerabilă. În acest sens primăria Cluj va facilita prin autorizare orce astfel de demers, ca o politică generală a orașului” a spus primarul Emil Boc.
Beniamin Pascu