Clujenii sunt așteptați să-l omagieze pe eroul aviator Traian Dârjan. Evenimentul, organizat de ARPIA „Smaranda Brăescu” Cluj, va avea loc 23 februarie, la ora 12.00, în cimitirul Someșeni. În cadrul ceremoniei, vor fi depuse coroane de flori, va fi oficiată o slujbă de pomenire iar la final vor fi susținute discursuri de evocare a personalității aviatorului clujean.
Adjutantul aviator Traian Dârjan s-a născut la 18 noiembrie 1920, în localitatea Someşeni, judeţul Cluj. A învăţat pilotajul avioanelor pe terenul aeroportului actual, unde în anul 1939 a fost brevetat pilot Gr. II. Apoi, din anul 1940 până în anul 1942, a urmat cursurile Şcolii Militare de Subofiţeri Naviganţi, clasându-se al 49-lea din 110 absolvenţi.
A efectuat mai multe zboruri pe aparate mai pretenţioase, aşa cum au fost cele de tip SET ori PZL, în urma cărora s-a putut aprecia că Traian Dârjan era un pilot capabil să zboare pe orice avion de vânătoare. Astfel, după ce a parcurs fără probleme programul de zbor pentru renumitul ,,sicriu zburător”, cum a fost socotit avionul italian Nardi, l-au trecut pe avionul românesc de vânătoare IAR-80, pentru care a demonstrat o adevărată vocaţie.
După terminarea Şcolii Militare de Subofiţeri Naviganţi a fost repartizat pentru antrenament pe avioanele de război, în faimoasa şcoală de vânătoare de la Galaţi, împreună cu alţi aviatori militari. Printre ei îi putem aminti pe adjutanţii Nicoară şi Miron, doi dintre bunii săi prieteni moldoveni, precum şi pe Moraru Iosif, un transilvănean care s-a remarcat în aviaţia română.
De la Galaţi a fost repartizat Grupului 9 Vânătoare, care se pregătea la Tiraspol, împreună cu germanii, pe avioanele Me-109 G. Acolo, noii camarazi, atât germani, cât şi români, i-au remarcat repede voinţa, spiritul de iniţiativă, spontaneitatea, perseverenţa şi caracterul ferm. Avea numai 23 de ani când stăpânea avioane deosebit de complexe şi pretenţioase, pe linie de pilotaj şi tehnică, promiţând de pe atunci că va fi un bun coechipier şi luptător aerian, ceea ce în aviaţia de vânătoare de atunci era destul de greu.
În luna septembrie a anului 1943, Grupul 9 Vânătoare a fost trimis pe frontul de Est şi o dată cu el a plecat şi Traian Dârjan, hotărât să-şi facă datoria, astfel încât, până la sfârşitul anului adunase 90 de misiuni executate la inamic, reuşind să doboare 3 avioane sovietice.
Anul 1944 l-a găsit tot pe front, însă mai călit în lupte, bucurându-se de comanda şi strălucita camaraderie aeriană a unora dintre cei mai vestiţi piloţi de vânătoare ca Al. Şerbănescu, Bâzu Cantacuzino, Mucenica, Gh. Popescu, Dobran Nicoară, Lungulescu, Miron şi alţii.
După declanşarea ofensivei sovietice, vânătorii Gr. 9 Vt. au trebuit să susţină o luptă aeriană cu o formaţie masivă de avioane sovietice, la sud de Iaşi. Cu acea ocazie, Traian Dârjan a fost lovit în motorul şi radiatoarele de răcire ale avionului. A mai avut totuşi timp să comunice camarazilor prin radio că are cabina plină de fum şi că este lipsit de vedere în afara ei. Cu toată situaţia grea în care se aflau aviatorii noştri, aproape sufocaţi de prezenţa avioanelor sovietice, lt. av. Gavriliu a zburat paralel cu Traian Dârjan, ,,ghidându-l ’’ să execute manevrele pe care acesta i le comunica prin radio, până când a atins pământul. Aterizând însă cu roţile ascunse, cu mare viteză şi pe un teren denivelat, şocul a fost foarte puternic, ceea ce a făcut ca avionul să se dea peste cap de câteva ori. Dar, spre norocul lui Dârjan, până la urmă, avionul s-a oprit tocmai pe faţă, altfel ar fi murit asfixiat. Cum a deschis cabina, a observat în apropiere un pâlc de sălcii şi la cca. 100 de m., o şosea pe care se afla în mişcare o coloană de blindate sovietice ai cărei militari l-au luat prizonier. Încolonat alături de alţii şi sub escortă, a fost dus la Iaşi. Abia acolo a reuşit să fugă, ascunzându-se în casa mamei lui Nicoară, prietenul său. După ce s-au mai liniştit evenimentele, acesta l-a îmbrăcat cu haine civile şi l-a trimis în căutarea unităţii sale. Abia în 30 septembrie 1944 a ajuns în Transilvania, înrolându-se, din nou, în Gr. 9 Vânătoare şi luând parte la luptele duse împotriva Germaniei fasciste, executând misiuni aeriene pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, a Ungariei şi a unei părţi din fosta Cehoslovacie.
Traian Dârjan a pornit într-o misiune pe frontul de Vest, la 25 februarie 1945, luptă în care adjutantul aviator a fost lovit mortal, căzând eroic la datorie. Ultimile sale cuvinte au fost : misiune îndeplinită.