June 24, 2024

Un eveniment de marcă, dedicat domnitorului Cuza și Unirii de la 1859, a avut loc în data de 23 ianuarie 2024, în Sala „Ion Mușlea” a Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) „Lucian Blaga” Cluj-Napoca. Este vorba de  conferința „Domnitorul Cuza și Unirea de la 1859 în viziunea istoricului Alexandru Lapedatu”, susținută de prof. univ. dr. Ioan Bolovan și de lansarea cărții „Scrieri despre Cuza Vodă” de Alexandru Lapedatu, ediție îngrijită, de Ioan Bolovan. Amfitrionul evenimentului a fost prof. univ. dr. Valentin Orga, directorul BCU „Lucian Blaga” Cluj-Napoca. Au vorbit despre carte și au evocat personalitatea istoricului Alexandru Lapedatu: prof. univ. dr. Ioan Bolovan, directorul  Institutului de Istorie „George Barițiu”, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. dr. Marius Bojiță, președintele Fundației Transilvania Leaders, și Vasile G. Dâncu, directorul Editurii Școala Ardeleană. 

În caracterizarea personalității lui Alexandru Lapedatu, prof. univ. dr. Ioan Bolovan a precizat că istoricul Lapedatu a fost ctitor de instituții fiind cofondatorul în luna februarie 1920 al Institutului de Istorie Națională din Cluj care timp de 103 ani activează ca cea cea mai importantă entitate științifică în cercetarea și promovarea istoriei Transilvaniei în țară și peste hotare. Lapedatu a fost un reformator al principalelor instituții de cultură academice: Arhivele Naționale, Comisia Monumentelor Istorice, dar și om politic, o personalitate care a marcat în mod exemplar viața publică, academică, științifică și culturală din România.  În prezentarea sa, prof. univ. dr. Ioan Bolovan a afirmat că în majoritatea enciclopediilor Lapedatu este catalogat ca „un eminent savant și specialist al Evului Mediu, al întemeierii Principatelor, al principalilor domni din primele secole” și că prin acest volum a dorit să demonstreze că „în egală măsură Lapedatu este un eminent cercetător al Epocii Moderne pentru că cele peste 600 de pagini publicate în ultimele decenii de activitate științifică sunt aproape exclusiv dedicate domnitorului Alexandru Ioan Cuza, epocii Unirii, și începutului domniei lui Carol I.” „Sper ca viitoarele enciclopedii să-i adauge și această sintagmă, dincolo de cea de medievist exemplar, pe cea de modernist la fel de redutabil.”, a spus directorul  Institutului de Istorie „George Barițiu”.

Alexandru Lapedatu, admirație față de Alexandru Ioan Cuza

În cadrul conferinței, prof. univ. dr. Ioan Bolovan a adus în discuție empatia de care a dat dovadă istoricul Alexandru Lapedatu față de Alexandru Ioan Cuza: „A avut o admirație nedisimulată și totală față de personalitatea lui Cuza Vodă. Pe bună dreptate, în cei șapte ani ca domn această personalitate iubită și urâtă în timpul vieții, a pus bazele României moderne. Fără cei șapte ani ai lui Cuza n-ar fi fost posibilă continuarea modernizării României în timpul domniei lungi a lui Carol I. Personalitatea lui Cuza, una eclatantă, a fost, rămâne și trebuie să fie un reper nu doar pentru cei care se ocupă de istoria națională, ci și de cei care sunt formatori de opinie, indiferent de profesia lor, nu doar ziariști sau comunicatori.” 

După realizarea Marii Uniri, Lapedatu s-a implicat cu toată energia în opera de reconstrucție națională pe dimensiunea cultural-științifică-savantă: „S-a văzut el însuși în postura lui Cuza care trebuia să o ia de la zero și să facă pentru societatea românească principalele reforme. La fel Lapedatu, s-a considerat dator să facă și el în România Mare ceea ce a făcut Cuza pentru România mai mică din acei ani.” 

În scrierile de istorie politică și relații internaționale, cuprinse în carte, istoricul Alexandru Lapedatu a folosit documente din arhivele Vienei, arhivele Academiei Române și din colecții personale din București. „Această documentare i-a permis să formuleze concluzii privind poziția românilor în angrenajul Marilor Puteri, al puterilor garante stabilite prin Congresul de Pace de la Paris din 1856, prin hățișurile diplomatice ale acelor ani destul de dificili. Ori ceea ce rezultă din textele scrise de Lapedatu despre Cuza este faptul că domnul Unirii este o personalitate cu nimic mai prejos decât contemporanii săi, Otto von Bismarck și Camillo Benso Conte de Cavour, ctitorii statelor naționale german și italian.”, a spus prof. univ. dr. Ioan Bolovan.

Când a fost detronat, Cuza și-a returnat leafa 

Domnitorul Cuza și colaboratorii săi Mihail Kogălniceanu, Costache Negri rămân modele pentru oamenii politici de azi, pentru cei cu responsabilități administrative. În acest sens prof. univ. dr. Ioan Bolovan a descris un  episod semnificativ pentru onestitatea, pentru spiritul de responsabilitate al lui Cuza. „Când a fost detronat, înainte de a pleca din București, și-a trimis aghiotantul să returneze visteriei Ministerului de Finanțe, leafa pe restul zilelor din luna februarie, pentru că încasase leafa la începutul lunii ca și domn.”

Istoricul dr. Ioan Bolovan a ținut să precizeze că „despre Unirea din 1859 și Alexandru Ioan Întâiul trebuie să vorbim nu doar la 24 ianuarie, ci în fiecare zi.” „Să-l avem la suflet pe Cuza Vodă deoarece nevoia de a căuta în prezent pentru viitor modele pilduitoare de energii unificatoare este mereu actuală.” a îndemnat vorbitorul. 

Abordând tema reformelor, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș a subliniat lipsurile politicii românești de azi: „Alexandru Lapedatu a spus că reformele lui Cuza au însemnat construcția statului național român modern. Au avut un sens, au avut un obiectiv. Astăzi se vorbește de reforme. Uitați-vă la guvernanți. Toată ziua vorbesc de măsuri care duc spre ce, pentru ce, pentru cine? Aici este scăparea din vedere a fundamentalului, a secundarului și terțiarului.” 

Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș a atras atenția că în anul 1859, când s-a realizat cu adevărat un stat național, exista o elită națională și că astăzi nu o avem cu toate că este mare nevoie. 

Coordonatorul volumului, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș a recomandat cartea tuturor: „Cine citește această carte se îndrăgostește de stilul lui Alexandru Lapedatu pentru că este foarte accesibil oricui dorește să înțeleagă fenomenul istoric de la 1859.” 

Reamintim faptulcă proiectul editorial a apărut sub egida Academiei Române, Centrului de Studii Transilvane, Institutului de Istorie „George Barițiu”, Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Fundației „Transilvania Leaders”, Fundației „Lapedatu” și Editurii Școala Ardeleană. Coperta este semnată de Mișu Popp cu „Portretul lui Alexandru Ioan Cuza”, ulei pe pânză, Muzeul de Artă din Brașov.

Sursă foto BCU – fotografi: Stefan Martinescu si Ioan Rogozanu

Tia Sîrca

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *