EFE
Extrema dreaptă şi-a consolidat poziţia de principal partid de opoziţie în ţări precum Germania, Franţa şi Portugalia, unde avansul său a început deja să influenţeze agenda politică şi socială a diferitelor guverne.
Între timp, în Europa de Est, forţele ultranaţionaliste şi populiste controlează politica guvernamentală în mai multe state.
Germania
În cea mai populată ţară din UE, partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a fost principala forţă de opoziţie în acest an, după ce a obţinut locul al doilea la alegerile din februarie, cu 20,8% din voturi, dublându-şi rezultatul din 2021.
În prezent, AfD se află în creştere în sondaje, care îi atribuie între 25% şi 27%, în competiţie cu conservatorii cancelarului Friedrich Merz.
Formaţiunea este deosebit de puternică în estul Germaniei, unde vor avea loc alegeri în 2026 în Saxonia-Anhalt şi Mecklenburg-Pomerania de Vest, regiuni în care extrema dreaptă conduce în sondaje cu 40%, respectiv 30%.
Franţa
După ce a obţinut cele mai multe voturi la alegerile europene şi legislative din 2024, extrema dreaptă franceză aşteaptă cu nerăbdare veşti despre lidera sa, Marine Le Pen, căreia i s-a interzis să deţină o funcţie din cauza unui caz de deturnare de fonduri la Parlamentul European. Recursul în acest proces va modela agenda politică de la începutul anului 2026.
Dacă Le Pen nu va putea candida la preşedinţie în 2027, protejatul ei, Jordan Bardella, în vârstă de 30 de ani, îşi cultivă o imagine de om de stat şi este în prezent favoritul pentru a câştiga Palatul Elysee în sondajele recente.
Partid majoritar în parlament, formaţiunea Adunarea Naţională, condusă de Le Pen, a optat pentru o strategie de confruntare totală cu preşedintele Emmanuel Macron, cu intenţia de a-l forţa să convoace alegeri legislative anticipate cât timp sondajele sunt favorabile extremei drepte.
Portugalia
În Portugalia, partidul de extremă dreapta Chega a înregistrat progrese în ultimul an şi este acum a doua cea mai mare forţă din parlament, după coaliţia de centru-dreapta a prim-ministrului Luis Montenegro.
Grupul, condus de Andre Ventura, a depăşit Partidul Socialist la alegerile legislative din mai. Dar, în ciuda acestui progres, Chega a arătat şi slăbiciuni la alegerile municipale din octombrie, când a câştigat controlul doar asupra a trei primării.
Chiar şi aşa, creşterea Chega are impact asupra politicilor guvernamentale, care au adoptat măsuri de închidere a porţilor ţării pentru imigranţi, una dintre principalele revendicări ale extremei drepte.
Italia
În Italia, prim-ministrul Giorgia Meloni a condus al treilea cel mai longeviv guvern din istoria democratică a ţării din octombrie 2022, după trei ani de coaliţie cu Liga lui Matteo Salvini şi Forza Italia a lui Antonio Tajani.
Meloni, cu un discurs mult mai instituţional decât în trecutul său ca lider al opoziţiei, navighează pe ape calme şi aparent fără erodarea care vine odată cu puterea, conform tuturor sondajelor, care acordă partidului său în jur de 30%. Astfel, legislatura pare bine asigurată până la finalizarea sa, în 2027.
Ultranaţionalism estic
În Ungaria, guvernul lui Viktor Orban, figura principală a populismului ultranaţionalist din Europa, a încheiat în 2025 al şaisprezecelea an consecutiv la putere.
Cu toate acestea, în ultimele luni, nervozitatea a sporit în cadrul partidului de guvernământ Fidesz din cauza creşterii în sondaje a partidului conservator Tisza (Respect şi Libertate), care ar putea câştiga alegerile programate pentru aprilie 2026.
Odată cu victoria controversatului magnat Andrej Babis la alegerile generale din octombrie, Republica Cehă are de la sfârşitul anului un guvern de coaliţie populist, de extremă dreapta şi eurosceptic.
Babis pledează în UE pentru mai multă austeritate, mai puţină imigraţie şi pentru neimplementarea integrală a tuturor măsurilor Pactului Verde European, în special eliminarea treptată a motorului cu ardere internă.
În Slovacia, premierul populist şi prorus Robert Fico şi-a continuat politicile ultranaţionaliste şi eurosceptice. La nivel european, a încercat să blocheze, împreună cu Ungaria, mai multe decizii privind sprijinul militar şi economic al UE pentru Ucraina.
Comisia Europeană a deschis o anchetă asupra guvernului după ce parlamentul a aprobat un amendament constituţional care acordă întâietate legislaţiei slovace faţă de legislaţia europeană în materie de „identitate naţională”, în special în probleme de familie şi de gen.
Cazul britanic
În Regatul Unit, procesul îndelungat de „digerare” a Brexitului, coroborat cu sosirea a mii de migranţi pe mare de pe ţărmurile franceze, a dat aripi extremei drepte locale: în septembrie, o demonstraţie organizată de extremistul Tommy Robinson, cu un mesaj deschis antiimigraţie, a reunit peste 100.000 de oameni la Londra şi a dus la 24 de arestări.
Roadele acestei nemulţumiri sociale par să fie culese de partidul UK Reform al lui Nigel Farage, care a devenit proeminent în timpul campaniei antieuropene a Brexitului şi reapare acum cu un mesaj naţionalist „Regatul Unit pe primul loc”, similar „trumpismului” american.
Sondajele recente consemnează că UK Reform se bucură de intenţii de vot mult mai mari (26%) decât conservatorii şi laburiştii, în perspectiva alegerilor municipale din mai.
Înfrângere în Olanda
În Olanda, partidul liberal progresist D66 a smuls victoria electorală în octombrie de la partidul de extremă dreapta radicală PVV al lui Geert Wilders, cu aproximativ 15.000 de voturi, deşi ambele partide au câştigat acelaşi număr de mandate.
În calitate de partid principal, D66 şi-a asumat sarcina de a forma următorul guvern, un proces complex care, dacă eşuează, i-ar oferi lui Wilders oportunitatea de a conduce partidul de pe locul doi şi de a încerca să formeze o coaliţie.
În Belgia, partidul naţionalist flamand şi de extremă dreapta Vlaams Belang s-a plasat pe locul al doilea în alegerile federale din 2019 şi 2024, obţinând cel mai bun rezultat din istorie, cu 13,76% din voturi.
În ciuda acestor rezultate, partidul, condus de Tom Van Grieken, nu a ajuns niciodată în guvern, dat fiind că alte partide au decis să formeze coaliţii pentru a împiedica acest lucru.
În Elveţia, cel mai mare partid parlamentar, Uniunea Democratică de Centru (UDC), cuprinde facţiuni din întregul spectru conservator, inclusiv extrema dreaptă.
Cu toate acestea, UDC deţine doar 30% din mandate în ambele camere şi a guvernat timp de decenii în coaliţie cu socialişti, liberali şi creştin-democraţi, creând o contrapondere care împiedică măsurile radicale să devină normă, deşi la presiunea sa s-a ajuns, între altele, la interzicerea burqa.
Articolul Extrema dreaptă câştigă teren în Europa şi influenţează agenda politică apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
