Oamenii de afaceri clujeni la cumpăna anilor
Noua ordonanță de urgență – „Trenuleț” – care va intra în vigoare anul viitor prevede modificări fiscale majore, cu efecte directe asupra angajaților, firmelor private și companiilor de stat. Acest amplu pachet de modificări fiscal – bugetare este focusat în principal pe mediul de afaceri, investițiile publice și private, dar și pe administrațiille – locale. În principiu ordonața menționează: salariile și beneficiile din sistemul bugetar rămân înghețate la nivelul din 2025, salariul minim rămâne la 4.050 lei până la 30 iunie 2026; se păstrează sume neimpozabile pentru venituri mici, conform proiectului; pensiile de serviciu și punctul de referință nu se actualizează; microîntreprinderile trec la impozit unic de 1% pe venit, cu plafon redus la 100.000 euro. De asemenea sunt stipulate reguli mai stricte pentru obținerea facilităților fiscale. Oamenii de afaceri clujeni consideră noul pachet fiscal-bugetar drept unul „în bună măsură constrângător și extrem de discutabil, care nu va reduce vizibil nici deficitul bugetar, nici infalția și nici nu va favoriza colectarea subsatanțială a veniturilor restante la buget!” – așa cum meționează Horia Ubancu, antreprenorul unei companii de construcții și prefabricate din Cluj Napoca.
Nu le poți avea pe toate
Horia Ubancu este de părere că totuși noua ordonanță aduce „…și lucruri bune pentru oamenii de afaceri dar și controverse în dreptul salariaților. Mă gândesc la menținerea salariului minim brut pe economie la 4050 de lei pentru încă șase luni. Acest lucru aparent favorizează patronatul dar eu consider că și pe salariat îl avantajează. Salariații în general resping măsura. Dacă salariul minim ar fi crescut cu încă 300 – 350 de lei, așa cum a susținut PSD, am fi fost în situația să renunțăm la o parte din personal. Și atunci mă întreb: care „păcat” este mai mare, să mărești salariul, dar să dai oameni afară sau să nu-l mărești și să menții actuala forță de muncă? Cele șase luni din următorul an, pe care guvernul ne mai îngăduie să remunerăm angajații în actualul orizont salarial contează pentru noi. Mai ales că parcurgem o etapă economică extrem de volatilă! Lucruri bune, dar și mai puțin bune. Nu le poți avea pe toate.” – menționează Horia Ubancu.
O perioadă cu convulsii
De peste 20 de ani Marcel Grădinaș din Dej lucrează în domeniul agricol, fiind proprietarul unei firme de utilaje pentru agricultură. Acesta efectuează lucrări specifice în județele Cluj, Bistrița și Sălaj. Actualmente are 16 salariați, conducători de utilaje și mecanici. Grădinaș precizează: „Spațiul de manevră bugetar este extrem de limitat. De asemenea presiunea pe consolidarea bugetului de stat. Probleama este că în pofida unor măsuri de austeritate deficitul bugetar nu scade, iar inflația crește. Pentru mine faptul că guvernul nu găsește o soluție în ceea ce privește plafonarea prețurilor la combustibil înseamnă creșterea considerabilă a cheltuielilor. Piesele de schimb s-au scumpit, uleiurile pentru utilaje de asemenea. Sunt pus în situația să cresc prețurile la manoperă, dar nici aici nu îmi permit prea mult din cauza concurenței. Totuși, dacă din vara anului următor va crește salariul minim, cumulat cu celelalte creșeteri de prețuri la materiale, voi fi în situația să cresc tariful la lucrări. Cu alte cuvinte să devin „mai scump”. Încă un aspect. În anul fiscal 2026, guvernul prevede reducerea cotei de impozitare de la 1% la 0,5%, măsura fiind limitată la un singur an. Începând cu anul fiscal 2027, sistemul de impozitare bazat pe cifra de afaceri urmează să fie eliminat complet. Eu cred că o asemenea măsură nu încurajează mediul de afaceri, mai ales pe zona star-up. Dar traversăm o perioadă cu convulsii, cu zbateri. Chiar imprevizibilă în evoluția ei” – consideră Marcel Grădinaș.
Măsuri „ori..ori” și …mai vedem…
Luciana Crișan – Pavelnicu asigură coordonarea serviciilor de contabilitate la o companie privată din domeniul prestărilor de servicii în domeniul auto. „Eu cred că introducerea cotei unice de impozitare de 1% pe venit, eliminându-se diferențierile de 1% și 3%, valabile în prezent, în funcție de domeniile CAEN, este un lucru bun. Este vorba, printre altele de o simplicare legislativă binevenită. Ceea ce însă consider că nu este o măsură prea inspirată se referă la reducerea cotei de impozitare de la 1% la 0,5%. Este adevărat, măsura are caracter limitat, la un singur an, dar în opinia mea descurajează, nu încurajează inițiativa corporatistă. Guvernul în loc să creeze facilități fiscale, te constrânge. Nu cred că este prea inspirată ideea de a scoate bani și din piatră seacă. De ce trebuie să te năpustești cu impozite și taxe pe un tânăr absolvent de facultate care inteționează să-și deschidă o afacere, dar are un capital limitat și nici nu știe cum va evolua afacerea. Păi nu ar fi mai bine să-i limitezi „dările” timp de un an, nu să-i ridici pragul de impozitare, și astfel să-l încurajezi ? Ceea ce se întâmplă acum în zona fiscal bugetară este extrem de discutabil. Iar rezultatele ori se lasă așteptate, ori nu se văd încă, ori suntem pe o variantă greșită! Mai vedem…” menționează Luciana Crșan – Pavelnicu.
Beniamin Pascu
Articolul Ordonanța „Trenuleț – 2026” și „vagoanele” ei pline de austeritate apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
