În weekendul ce tocmai s-a încheiat, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a găzduit cea de-a V-a ediție a Festivalului „Curtea Armenească”, un eveniment care a adus la Cluj-Napoca o paletă diversificată de activități culturale și tradiționale armenești. Festivalul a oferit participanților ocazia de a descoperi și a se bucura de bogăția culturală armeană prin dansuri tradiționale, concerte, expoziții, degustări și multe alte surprize.
Ziua de vineri: Deschiderea festivalului
Festivalul a debutat vineri, 12 iulie, la ora 12:00, în curtea muzeului, cu deschiderea bazarului, unde vizitatorii au putut admira și achiziționa diverse produse tradiționale armenești. Printre atracțiile bazarului s-au numărat atelierele de covoare cu Bedros, marochinărie cu Lilit, picturi pe sticlă cu Ermone, costume tradiționale prezentate de familia Kalamar și cafea pregătită de familia Agop. De asemenea, Tania a prezentat arta caligrafiei armene, iar Arsen a expus bijuterii armenești. Publicul a avut ocazia să încerce „jinghialov hat”, lipie de Artsakh, pregătită de Iulia, și să participe la diverse degustări, lansări de carte și dansuri tradiționale.
La ora 17:00, scena din curtea muzeului a găzduit ceremonia oficială de deschidere a festivalului. Ansamblul de dansuri tradiționale Hayakaghak din Armenopolis (Gherla), condus de Ursan-Esztegar Erika, a oferit un spectacol vibrant, prezentând dansuri cu o istorie milenară, fiecare având un sens profund și exprimând spiritul național armean.
La ora 18:00, subsolul Cellarium a găzduit vernisajul expoziției „Imagini biblice armenești pe sticlă”, realizată de pictorița Ermone Zabel Martaian. Expoziția a impresionat prin tehnica unică de pictură pe sticlă, similară icoanelor ortodoxe, subliniind importanța religiei în viața armenilor.
Ziua s-a încheiat cu lansarea unei cărți de Varujan Vosganian și un spectacol de dansuri armenești oferit de ansamblul „Nazani” din Lille, Franța. Sub coregrafia lui Arminé Khachatryan-Altounian și direcția artistică a lui Nariné Mardoyan, ansamblul a prezentat o serie de dansuri tradiționale care au încântat publicul.
Ziua de sâmbătă: Continuarea festivităților și vizita ambasadorului
Sâmbătă, 13 iulie, activitățile au început la ora 11:00, cu redeschiderea bazarului și un tur ghidat al locațiilor armenești din centrul Clujului, organizat de BOGO. Participanții s-au întâlnit la ora 10:30 în curtea muzeului pentru a porni într-o incursiune culturală în inima orașului.
După-amiaza a adus pe scenă ansamblul de muzică klezmer MAZEL TOV, din comunitatea evreilor din Cluj, condus de profesorul Vasile Socea. Concertul, intitulat „Din muzica popoarelor”, a continuat cu interpretările lui Gyulai Caba (percuție), Mazura János (tobă) și Bartek Zsolt (clarinet, duduk) din Budapesta, Ungaria, oferind publicului o experiență muzicală diversificată și captivantă.
La ora 18:00, ansamblul de dansuri tradiționale URARTU din Grecia a adus un suflu nou festivalului, prin spectacolele lor energice și pline de viață. Seara s-a încheiat cu o altă reprezentație a ansamblului „Nazani” din Lille, Franța, sub aceeași direcție artistică de excepție.
Un moment special al zilei de sâmbătă a fost vizita Ambasadorului Republicii Armenia în România, Tigran Galstyan, împreună cu soția sa. Prezența lor a subliniat importanța culturală și diplomatică a festivalului, oferind o ocazie de consolidare a relațiilor dintre comunitatea armeană din România și autoritățile armene. Ambasadorul și soția sa au participat la diverse activități și au fost impresionați de bogăția culturală și de atmosfera primitoare a evenimentului.
Experiențe culinare și artistice
Pentru a completa experiența culturală, participanții au avut ocazia să încerce celebra cafea Carabelaian, o băutură cu o tradiție de peste cinci sute de ani, care poartă numele faimosului cafegiu armean din București, Avedis Carabelaian. Rețeta veche, moștenită de la unchiul său Agop, cafegiul Sublimei Porți, a fost una dintre atracțiile gastronomice ale festivalului.
Seara, în locul cafelei, publicul putea savura coniacul Ararat, denumit după muntele biblic Ararat. Acest coniac fin, păstrat între 3 și 20 de ani în butoaie de stejar caucazian, a oferit o notă de rafinament evenimentului.
Importanța culturală a festivalului
Festivalul „Curtea Armenească” nu doar că a fost un prilej de celebrare a culturii și tradițiilor armenești, dar a servit și ca o platformă de renaștere culturală pentru comunitatea armeană din România. Armenii, prezenți pe teritoriul României de aproximativ un mileniu, au avut un impact semnificativ, mai ales ca negustori în secolul al XIV-lea. Deși numără doar câteva mii de membri în prezent, după Revoluția din 1989, comunitatea armeană a cunoscut o revitalizare culturală, iar evenimente precum acest festival contribuie la păstrarea și promovarea identității lor culturale.
În concluzie, cea de-a V-a ediție a Festivalului „Curtea Armenească” a fost un succes răsunător, oferind publicului clujean și turiștilor o incursiune fascinantă în cultura și tradițiile armenești. Evenimentul a fost un exemplu strălucit de cum cultura poate uni oameni și poate oferi momente de neuitat, indiferent de originea lor.
Mara A. MUNTEAN
