O mișcare, o dorință…Încercăm să ne dăm seama de unde vin fluturii și încotro se îndreaptă. Zburăm ca fluturii, liberi, schimbând areale întregi, căutând…Căutând zone căutăm de liniște și pace, de calm, locuri în care să iubim și să fim iubiți. Departe de zonele de conflict armat, de ură și intoleranță. Cum viața este scurtă, fiecare minut devine prețios, tot mai prețios. Nouă nu ne rămâne decât să-l trăim cum se cuvine, în armonie cu noi înșine și cu cei din jurul nostru. Acesta este mesajul, de o actualitate frapantă. Ne este transmis în momente de tensiuni maxime. Într-un joc al vieții și-al morții, al eternității și efemerității deopotrivă, al frumuseții.
Surprinzător pentru mine dar și pentru alții, spectacolul Fluturi & minut cu minut, producție a Teatrului de balet din Szekesfehervar (Ungaria) nu a avut din păcate, audiența dorită. Am căutat motive ale absenței publicului în sala de spectacol. M-am gândit la seara de sâmbătă, m-am gândit și la frigul de afară, m-am gândit până și la dansul contemporan, în ideea publicului reticent, iubitor al dansului clasic. Deși, dansul contemporan înglobează elemente de la clasic la neconvențional. Un câștig pentru public, la modul general vorbind.
Spectacolul, folosesc verbul la prezent, merită, trebuie văzut. Dansatorii-Morgane Chabiraud, Cristina Perres Mormeneo, Tae Sone, Michela Piccinini, Nina Sninska, Jelle Johannes Hendrix, Antonio Gabriela Topo, Julen Garcia Riesco, Mattia Massa, Filippo Cosse; coregrafia Egerhazi Attila-sunt buni, foarte buni. Iar coregrafia lui Egerhazi Attila evidențiază din plin, comunicarea sinceră prin elemente clasice și, repet, neconvenționale. Mișcările sunt fluide, energia dansatorilor, grație legăturii minte-trup, transmite mesaje și idei ușor de înțeles și asimilat, suportul dansant fiind dat de calitatea fiecărui dansator în parte. Am amintit de omogenitate, este firesc să amintesc și despre armonie și unitate.
Trei sunt momentele propuse, în ordinea lor, Fluturi (muzica Erik Truffaz și Marcof, Rossini/Uvertura la Coțofana hoață), Minut cu minut (libretul are la bază cartea lui Orkeny Istvan, Nuvele-minut; selecția textelor Simon Laszlo; muzica Karadi Katalin) și Ghilimele (libret de Simon Laszlo; muzica Kronos Quartet, Laurie Andreson and Kronos Quartet, Kimmo Pohjonen and Kronos Quartet).
Rasputin, o altă lecție de istorie. Nimic nu este întâmplător
Rasputin, surprinzător sau nu, continuă să intereseze, dovadă producțiile cinematografice, teatru, muzică/1978/Boney M, desene animate/Anastasia, rolul Rasputin fiind deținut de-a lungul timpului de de Lionel Barrymore, Christopher Lee, Gert Frobe, Ben Cartwright…, cea mai recentă abordare fiind The Power of Doctor din 2022. Cea semnată de Szocs Geza (1953-2020; absolvent al Facultății de Litere/UBB Cluj, 1978; scriitor, dramaturg, jurnalist, om politic, echinoxist), Rasputin, datează din 2019, când a avut loc și premiera la Teatrul de Nord sătmărean.
Duminică seara am aplaudat spectacolul Teatrului de Nord Satu Mare-Trupa Harag Gyorgy, Rasputin, regia Sardar Tagirovsky, excelent secondat de Kupas Anna (decor și costume), Bakk David Laszlo (muzica), Moldovan Blanka și Kupas Anna (machiaje), Szekhelyi Daniel (light design).
Rasputin-ul lui Szocs Geza răstoarnă tot ce știam despre personajul în sine, accentul fiind pus pe istoria secolului 20 și nu numai. Parabola care ni se propune prilejuiește (re)întâlnirea cu oameni politici și lideri ai lumii (Țarul Nicolae al II-lea, Regele Angliei George al 5-lea, Împăratul Germaniei Wilhelm al 2-lea, Împăratul Austriei și al Ungariei Franz Joseph, prințul Felix Iusupov, anarhistul Gavrilo Princip, Lenin, Țarina Alexandra Feodorovna, prim-ministrul Franței Georges Clemenceau, dictatorul nazist Hitler), literare (Proust, Ady Endre, Arany Janos, Petofi Sandor), filosofi (Nietzsche). În plus, scrisul lui Szocs Geza, prin vocile personajelor, readuce în memoria afectivă evenimente trecute dar și nu prea îndepărtate cum sunt primul și al doilea Război Mondial, Auschwitz-ul și camerele de gazare, Revoluția din Ungaria, masacrul din Rwanda, Hiroshima și bomba atomică, atentatele ISIS, 11 septembrie 2001/Statele Unite, sfârșitul Iugoslaviei.
Rasputin? În viziunea lui Szocs, Rasputin este o cu totul altă figură, este vizionarul, este cel dornic de pace și ne-o spune chiar el: ”trebuie să îndrept istoria”. Că nu a fost așa este o cu totul altă poveste.
Foarte, foarte interesantă piesa lui Szocs Geza. Și foarte, foarte bine jucată, cu mențiuni asupra rolurilor de anduranță, Rappert-Vencz Gabor (Rasputin), Bandi Johanna (Guseva), Gaal Gyula (Țarul Nicolae al II-lea), Frumen Gergo (George al V-lea), Orban Zsolt (Wilhelm al II-lea), Poszet Nandor (Gavrilo Princip), Gaal Gyula (Marcel Proust), Peter Attila (Stiopa), Nagy Orban (Franz Joseph), Orban Zsolt (Iusupov), Budizsa Evelyn (Loulou)Kovacs Eva (Madame). Un plus îl constituie integrarea spectatorilor în reprezentație, martori tăcuți ai evenimentelor istorice.
Închei prin a sublinia actualitatea piesei, având în vedere războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Nimic nu este întâmplător…
Demostene Șofron
