Analiștii politici sunt de acord că, deși Emil Boc și liberalii se pot numi învingători la Cluj, primarul reales a fost scos din zona de confort de apariția unui concurent politic care se prefigurează a fi unul pe termen lung. Mai multe ar fi motivele declinului de popularitate al lui Emil Boc: uzura, promisiunile întârziate și, mai ales, mai buna performanță a noului său oponent în comunicarea cu publicul tânăr.
Dar este scorul solid al lui Sorin Sărmaș expresia unui vot eminamente negativ la adresa primarului aflat de 20 de ani în funcție sau indică apariția unui personaj proaspăt cu care o componentă importantă a publicului clujean se va identifica în continuare? Ce se va schimba în politica administrativă și de comunicare a domnului Boc, confruntat pentru prima dată în cariera de primar cu un oponent talentat și cu priză la public? Răspund întrebărilor doi universitari clujeni, Ioan Hosu, sociolog, și George Jiglău, politolog.
Emil Boc a câștigat alegerile de duminică din Cluj-Napoca, chiar dacă cifrele votului sunt mai mici cu mult față de precedentele două scrutinuri electorale. ”Vorbim totuși de o victorie a primarului Emil Boc și a PNL-ului – atrage atenția Ioan Hosu, profesor la FSPAC – Toate orașele din județ au rămas sub umbrela PNL, ce-au pierdut liberalii în câteva comune, au câștigat în altă parte, de fapt a fost așa o tranzacție între PNL și PSD. Am văzut de asemenea că partidele cu discurs antisistem dur și antieuropean, mă refer la SOS și AUR, nu au avut prea mulți aderenți la Cluj”.
Discuția se poartă mai ales raportat la procentul domnului Boc de acum patru ani, ține să precizeze George Jiglău, expert la Centrul pentru Studiul Democrației.. ”Față de atunci se vede o diferență foarte mare, însă până la urmă, după 20 de ani, faptul că Emil Boc reușește să câștige în continuare nu e o performanță politică de lepădat. Nu sunt prea mulți politicieni în țară, în orașele mari, care să fie expuși 20 de ani la destule chestiuni de imagine, controverse și așa mai departe și cu toate astea să fie în continuare capabili să câștige o primărie mare. Vin niște alegeri complicate anul acesta și PNL este în mod evident într-o lipsă de personaje cu vizibilitate la vârf. Scorul electoral pe care l-a obținut acum și care e mai bunicel decât se aștepta se datorează unor lideri locali, muncii în teritoriu, inclusiv la Cluj. Dar la nivel național, ca notorietate, nu sunt prea mulți care să aibă notorietatea lui Emil Boc și din nou, spun, care să aibă o victorie de genul acesta într-un oraș mare”, menționează Jiglău.
Nevoia unei alternative
Unde a pierdut Emil Boc cele 30 de procente pe care le-a avut în plus la alegerile din 2020? S-a adunat doar această perioadă de patru ani votul negativ care s-a manifestat acum? George Jiglău crede că nu.
”Nevoia unei alternative la Emil Boc a existat de mai multă vreme, doar că partidele care se opun lui Emil Boc nu au avut capacitatea să producă un candidat care să-i pună probleme cum s-a întâmplat acum. În calitatea lui de primar, Emil Boc a adunat suficiente motive de critică în aproape 20 de ani, cu mici pauze. Cred că acum a apărut un contracandidat care să capitalizeze nevoia de altceva la nivelul orașului, o nevoie care e absolut firească după 20 de ani și care cred că a existat dintotdeauna. Clujul nu e genul de oraș în care să te aștepți în mod natural ca un primar să câștige atîtea mandate, e un oraș mult prea divers și mult prea dinamic să nu existe nevoia și loc pentru mai multă competiție la nivel local. Doar că, până acum, ceilalți nu au fost capabili să producă un candidat viabil. Procentul mare pe care l-a realizat Sabin Sărmaș spune ceva și despre Emil Boc, dar spune ceva și despre lipsa de capacitate a opoziției la Emil Boc din oraș.”
O campanie în social media foarte bine targetată pe public tânăr,
Dacă așa stau lucrurile, carisma lui Sărmaș a contat în coagularea voturilor celor nemulțumiți. Cu toate că ”e mult spus carismă”, punctează Ioan Hosu. ”Personajele carismatice de obicei câștigă alegerile, nu pierd alegerile. Vorbim totuși de locul doi, nu de locul unu. Am mai avut în Cluj personaje care s-au afirmat fulminant, poate nu la același nivel, totuși, atunci când ne referim la procente”, adaugă el.
În opinia profesorului clujean, atuul lui Sabin Sărmaș a fost comunicarea cu tinerii. ”Într-o analiză pe care am făcut-o la facultate explicăm parțial acest rezultat. Dacă ne uităm în ultimele nouă luni pe reclamele rulate pe conturile de facebook, vedem că Emil Boc are 35 de reclame plătite, iar candidatul de pe locul doi în alegeri are 447. Deci vorbim de o campanie de comunicare în noile medii, în social media, foarte bine targetată pe public tânăr, bine implementată. Despre Tik Tok, am văzut în analize la nivel european și în analize pe care le facem în perioada aceasta, post electoral, am făcut și înainte, ele ne arată că cei care au investit în promovarea pe Tik Tok au crescut în vizibilitate și rezultatele s-au văzut în participarea tinerilor. Iar de obicei tinerii se duc în direcția discursului antisistem”, detaliază Ioan Hosu.
”Cei care urmaresc Tik Tok îi văd pe actorii politici mai degrabă ca pe influenceri și atunci și discursul politicianului trebuie să fie mai apropiat de cel al influencerului, nu de cel al omului politic”, Ioan Hosu, sociolog
”E o diferență generațională în ceea ce înseamnă percepția și angajamentul pentru un candidat sau altul. Tik-Tok-ul își aduce ca de obicei o contribuție în discursurile antisistem și atunci parțial putem explica această diferență. Emil Boc se apropie totuși de 60 de ani și lucrurile acestea contează, există o saturație pe care orice om politic și orice persoană expusă public o poate resimți. Există o uzură și există și preferințe ușor diferite atunci când e vorba de generații. Cei care urmaresc Tik Tok îi văd pe actorii politici mai degrabă ca pe influenceri și atunci și discursul politicianului trebuie să fie mai apropiat de cel al influencerului, nu de cel al omului politic. Emil Boc râmîne în continuare cu un discurs de om politic, evită polarizări, discursuri extreme. Acest tip discurs, să-i spunem de zonă mediană, nu e gustat foarte puternic de categoriile tinere,” mai spune profesorul Hosu.
Boc a pierdut pentru că s-a lăsat prins într-un limbaj și într-o logică foarte instituțională, administrativă, birocratică, aduce în discuție și George Jiglău. ”Cred că e de înțeles chestiunea aceasta și s-ar putea- adaugă profesorul clujean- să i se potrivească destul de bine profilului ca persoană a lui Emil Boc, mai ales cu backround-ul lui în zona de drept, legislație. Modalitate lui de a comunica public este destul de mult influențată de ancorarea lui ca primar în aceste proceduri. Pentru o persoană ca Sabin Sărmaș sau alții din zona aceasta mai dinamică, deși și el a avut de-a face cu instituții publice, nu-i vorbă, dar din opoziție e mai ușor să fii un pic mai cool, mai aproape de tineri, mai deschis, să ai, să spunem, un limbaj mai modern, să manifești mai multă deschidere. Aici iarăși vin și spun: cum de celelalte partide politice din Cluj nu au fost în stare până acum să producă un candidat de opoziție care să sune altfel decât o face Emil Boc? În zona aceasta de comunicare a câștigat mult Sărmaș”.
Uzură, pariuri îndrăznețe, promisiuni întârziate
Publicul s-a uitat și la promisiunile neonorate sau întârziate ale primarului. ”Intervine în mod natural o erodare asociată și cu faptul că Emil Boc și-a asumat niște pariuri îndrăznețe politice, administrative, legate de cariera lui și aceste pariuri pot să-l coste într-o primă fază pentru că sună ca niște promisiuni exagerate”, afirmă George Jiglău. El mai spune că o parte consistentă a alegătorilor clujeni nu i-au în serios mai ales proiectul metroului care sună ca o promisiune nerealistă. ”Lumea, când aude genul acesta de angajament se gândește direct la finalitate și metroul pare destul de îndepărtat, ca să nu spun nerealist. Nu e foarte aproape de noi, este un proces cu foarte mulți pași complicați, administrativi, tehnici, în teren și așa mai departe, un proiect care va provoca foarte mult deranj. Lumea, în mod intuitiv, are o reacție viscerală, nu are răbdare, se gândește direct la finalitate și asociază toate angajamentele cu ceva nerealist, din categoria promisiunilor politicienilor care nu se țin de cuvânt. La adresa lui Emil Boc au apărut în ultimii ani inclusiv rermarci criticice și glume pe seama faptului că e genul de primar care mereu își ia angajamente pe care nu le mai ține sau sunt prea multe ca să și le țină pe toate”.
”Vorbim și de niște restanțe când e vorba de proiecte mari, ușoare întârzieri care sigur se decontează”, este de acord Ioan Hosu. ”Dar în principal vorbim de promovarea în social-media care a adus vizibilitate și a crescut scorul celui care s-a plasat pe locul doi.”
Învățămintele din alegeri
Ce schimbări putem presupune că se prefigurează în modul cum va gestiona domnul Boc activitatea administrativă, acum că s-a individualizat un oponent popular al primarului. Primarul a spus, în mesajul de după victorie, că au fost ”ascultate și auzite” vocile celor care nu l-au votat.
”S-ar putea ca Emil Boc să-și îmbunătățească felul în care comunică public, pentru că acum este perceput poate ca un pic prea mult drept omul cu pălăria aceea adminstrativă. Chiar dacă de-a lungul timpului a mai încercat să facă exerciții de imagine, știm că e prezent la evenimente, problema e că nu știu cât crede dânsul că-l mai prinde genul acela de limbaj pe placul tinerilor. El se simte mult mai natural când conduce ședințele de consiliu local decât atunci când trebuie să comunice într-un mod mai ușor de asimilat, mai ales într-un oraș cum e Clujul, cu atâta diversitate, un oraș mai tânăr, în care foarte multă energie vine din zona tânără”, este de părere domnul Jiglău.
Ioan Hosu crede la rândul său că ar fi necesară o regândire a modului în care se comunică ținând cont de noile realități media, de noile platforme, ”pentru că imaginea comunicată standard în social-media nu e suficientă astfel încît să formeze o percepție pozitivă. Deja sunt alte publicuri, alte preferințe. Vedeți asta și în media tradițională, oricât ai încerca să modifici conținutul, să-l diversifici, noile media reușesc să impună alte tempouri. Același lucru ar trebui să se întâmple și în politică pentru că altfel vom avea actori politici care devin vizibili dar fără să aducă vreo contribuție pe conținut”.
Hosu amintește că, în comunicarea pe Tik Tok, informațiile sunt denaturate, voit sau din limită de spațiu, și că au fost multe inexactități comunicate. Vorbind despre apariția unui potențial contracandidat pe termen lung, profesorul clujean vede o posibilă schimbare de paradigmă cu costuri destul de mari pentru administrație.
”Tranzițiile ar trebui să se facă gradual și nu peste noapte pentru că vedem ce se întâmplă acolo unde lucrurile nu funcționează bine sub aspect politic la o administrație publică: zboară proiecte, zboară investiții, asta înseamnă pauze, stagnări. Într-o construcție cum e municipiul Cluj-Napoca, unde ai nevoie în permanență de resurse ca să ții așteptările sus în rândul clujenilor și să-ți poți onora promisiunile, orice întârziere sau neîndeplinire a unor angajamente se convertește în pierderea de voturi”, declară Ioan Hosu.
În opinia profesorului Jiglău, domnul Boc nu are o urgență în a opera schimbări, ”chiar dacă s-a văzut acum că Sabin Sărmaș l-a bătut când e vorba de comunicare publică”.
”Cum comunici e ceva care te ajută mai ales în context electoral, de campanie electorală. În timpul mandatului, probabil că îi e suficient să facă ce știe cel mai bine să facă, doar că vor veni alte contexte electorale. După alegerile de acum și cu marile proiecte pe care și le-a asumat, alegerile din 2028, dacă va mai fi și atunci în postura de candidat, ar putea fi chiar mai dificile decât cele de acum pentru domnul Boc”, explică George Jiglău.
”După alegerile de acum și cu marile proiecte pe care și le-a asumat, alegerile din 2028, dacă va mai fi și atunci în postura de candidat, ar putea fi chiar mai dificile decât cele de acum pentru domnul Boc”, George Jiglău, politolog
Cu o mențiune. După cum spune profesorul Hosu, rămâne de văzut dacă opoziția va fi una durabilă.
”Cei care consumă social-media nu au o fidelitate pe termen lung, nu sunt fideli unor canale sau unor comunicatori; ei își mută atenția permanent în zone mai spectaculoase, mai senzaționale”.