Asociația Județeană a Pensionarilor Cluj a depus un memoriu oficial la Avocatul Poporului, solicitând intervenția instituției împotriva Legii nr. 141/2025, inițiată de prim-ministrul Ilie Bolojan și promulgată în iulie. Actul normativ introduce impozitarea pensiilor care depășesc plafonul lunar de 3.000 de lei și aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la sumele ce depășesc acest prag.
În memoriu se arată că noua lege afectează grav dreptul la un nivel de trai decent și încalcă prevederi constituționale și internaționale. Reprezentanții asociației susțin că pensia nu poate fi impozitată deoarece, fiind calculată pe baza contribuțiilor reținute lunar din salariu, ea nu constituie un venit nou, ci o sumă plătită periodic pentru a viețui, fiind un drept patrimonial deja câștigat.
Conform memoriului, măsura contravine principiului contributivității și reprezintă o dublă impunere mascată, fiind o impozitare repetată asupra aceleiași baze. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a CEDO, care asimilează pensia unui bun sau drept de proprietate privată protejat, orice reducere sau impozitare constituind o ingerință nejustificată în acest drept.
„România a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități prin Legea nr 221/2010, sens are obligația de a asigura participarea deplină și efectivă a acestor persoane în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți. Impozitarea indemnizaţiei acordate persoanelor cu handicap ridică serioase probleme de compatibilitate cu standardele europene consacrate de art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Articolul 50 din Constituție instituie o obligație pozitivă a statului de a asigura persoanelor cu handicap măsuri efective de protecție și sprijin care să le permită un nivel de trai demn și participare deplină la viața socială. Această obligație este întărită de prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România, ce impune statelor să garanteze un nivel adecvat de trai și protecție socială efectivă pentru a compensa dezavantajele structurale. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului recunoaște constant că prestațiile sociale pot constitui „bunuri” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO în special atunci când persoana are o așteptare legitimă de a le primi în temeiul legii și acestea au ca scop garantarea unui nivel minim de trai. Indemnizaţia de handicap, prin natura sa compensatorie, este destinată acoperirii cheltuielilor suplimentare inerente dizabilității tratamente medicale, asistență personală, dispozitive asistive, transport, adaptarea locuinței. Prin urmare, diminuarea sa prin impozitare echivalează cu o ingerință directă asupra unui bun protejat, care poate fi acceptată doar dacă urmăreşte un scop legitim şi este însoțită de o justificare detaliată, rezonabilă și proporţională. Sub aspectul nediscriminării, art. 14 CEDO impune ca tratamentele diferențiate între categorii de persoane să se bazeze pe motive obiective şi rezonabile și să păstreze un echilibru just între scopul urmărit și efectele asupra individului”, arată Asociația Județeană a Pensionarilor Cluj, precizând că orice măsură fiscală care afectează cuantumul net al indemnizaţiei trebuie analizată în lumina testului de proporționalitate. „Statul trebuie să demonstreze că măsura urmărește un scop legitim, că este adecvată și necesară pentru atingerea acestuia și că nu depășește ceea ce este strict necesar pentru interesul public invocat. În absenţa unei justificări convingătoare precum un impact bugetar semnificativ, imposibilitatea identificării unor alternative mai puțin intruzive sau existența unor măsuri compensatorii reale impozitarea indemnizaţiei pentru handicap poate fi apreciată drept o ingerință disproporţionată și discriminatorie”, se precizează în Memoriu.
Discriminare
Un punct central al contestației îl reprezintă impactul legii asupra persoanelor cu handicap. Asociația arată că impozitarea pensiilor și aplicarea CASS-ului pentru sumele ce depășesc 3.000 de lei în cazul persoanelor cu handicap grav sau accentuat încalcă flagrant protecția specială garantată de Articolul 50 din Constituție și de Legea nr. 448/2006.
Indemnizația acordată persoanelor cu dizabilități reprezintă o prestație socială cu caracter reparatoriu, menită să acopere costurile suplimentare constante (tratamente, echipamente medicale). Impozitarea acesteia este considerată o măsură discriminatorie și o ingerință disproporționată care subminează obligațiile statului român asumate prin Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
„Aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru partea din pensie care depăşeşte plafonul de 3.000 lei, inclusiv în cazul persoanelor cu handicap grav sau accentuat, constituie o măsură discriminatorie. Aceasta încalcă art. 50 din Constituţie, întrucât ignoră regimul de protecție specială și rațiunea scutirilor fiscale acordate acestor persoane. Mai mult, pensia persoanelor cu handicap nu este un „venit suplimentar”, ci un drept social cu caracter reparatoriu și de protecție, garantat prin Constituție și legislația specială. Statul nu poate asimila aceste sume unor salarii sau profituri și nu le poate supune acelorași reguli fiscale, deoarece natura lor juridică este fundamental diferită. Impozitarea lor ar reprezenta nu doar o eroare economică, ci și o atingere adusă drepturilor fundamentale. Codul fiscal (art. 62 alin 1 lit. v prevede expres scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile persoanelor cu handicap. Cu toate acestea, prin Legea nr. 141/2025, care modifică Legea nr. 227/2015, care instituie venitul impozabil lunar din pensii, legiuitorul a restrâns nejustificat sfera scutirilor de la plata impozitului, limitându-le exclusiv la indemnizaţiile acordate în baza Legii nr. 448/2006 și excluzând pensiile în ceea ce privește sumele ce depăşesc plafonul de 3.000 lei. Prin prevederile exprese ale art. 60 ale legii amintite sunt scutite astfel de la plata impozitului doar pensiile persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, consacrând astfel o măsură de echitate social cu alte categorii de persoane care beneficiază de pensie pe caz de boala. Includerea astfel in cadrul art 99 a tuturor categoriilor de pensii este vădit neconstituțională. Aceasta în condițiile în care sub imperiul Legii nr. 19/2000 se face trimitere la Criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 400/2001, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 400/2001. Practic, aceste aspect juridice sunt preluate si de Legea nr 263/2010. Astfel, pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, dar care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi au capacitatea de muncă diminuată din cauza: accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii, altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca”, arată Asociația Pensionarilor din Cluj.
Asociația Pensionarilor din Cluj cere Avocatului Poporului să analizeze de urgență Legea nr. 141/2025 și să acționeze pentru înlăturarea prevederilor pe care le consideră neconstituționale și profund inechitabile, argumentând că statul nu poate restrânge exercitarea unor drepturi fundamentale sub pretext fiscal.
Cosmin PURIȘ
Articolul Impozitarea pensiilor mai mari de 3.000 de lei ajunge la Avocatul Poporului apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
