Galeria de artă Mariana Berinde din Cluj-Napoca găzduiește în această perioadă un nou proiect expozițional, „Viața satului românesc”, prezentând publicului un artist talentat din tânăra generație. Originară din comuna Albac, Bianca Nicola își dorește să transpună în culoare frumusețea naturală nealterată a Munților Apuseni, pe care o poartă cu nostalgie și mândrie în suflet.
„Ce amintiri personale te leagă de viața satului românesc și în special de zona Munților Apuseni?
În primul rând amintirea bunicii. De fiecare când pictez, în special peisaje din Munții Apuseni, mi-am amintit de bunica. Bunica paternă a decedat în 2014 și cumva am considerat-o ca pe o mamă. Am fost foarte apropiată de ea. Era un om aparte, care îți făcea ziua mai bună în momentul în care te întâlneai cu ea. Una dintre picturile expuse simbolizează chipul bunicii, doar că i-am evidențiat trăsăturile involuntar. La final, când am postat pictura pe internet, mie mi se părea că seamănă cu bunica, dar am crezut că doar eu văd asta. Însă mai multe persoane din familie mi-au spus același lucru. Pe lângă asta, o altă amintire ar fi copilăria pe care am avut-o. Am avut privilegiul să trăiesc o copilărie frumoasă, o copilărie fără tehnologie, în care chiar am prins gustul simplității, al modestiei.
Viața satului presupune mai multe elemente, tradițiile și obiceiurile lăsate din străbuni, dar și credința, religiozitatea, păstrate în special la sat cu multă sfințenie. Ce alte lecții de viață ne învață personajele pe care le reprezinți în aceste tablouri? Și de ce ai ales să le pictezi în non-culori?
Cred că una dintre cele mai importante lecții a fost că, oricât de grea le-a fost viața, au reușit să se descurce cu puținul pe care îl aveau în curtea lor. Au trăit din ce aveau. Iar legat de picturile în non-culori, mi-am dorit să realizez tablouri care să amintească de fotografiile vechi.
Când ai început să transpui toate aceste idei pe pânză?
Eu pictez de cinci ani și aceasta este prima mea expoziție. Mi-am dorit ca ea să fie specială, să evidențieze ceea ce port în suflet. M-am mutat din luna aprilie în Cluj, dar în sufletul meu Țara Moților va rămâne pentru totdeauna. Mi-a fost foarte greu să plec de acasă, având în vedere că sunt îndrăgostită de locurile natale, dar am dorit să îmi ofer șansa aceasta, pentru pictură. Clujul cred că este cel mai bine dezvoltat din acest punct de vedere, cred că îmi poate oferi o altă oportunitate. La noi în zonă aveam șansa să mă dezvolt doar în mediul online dar mi-am dorit să am șansa să expun într-o galerie. Eu am iubit mereu și am o simplitate în suflet care mă face să cred că îmi oferă și bunătate. Pictura am dorit să evidențieze ceea ce port înlăuntru. Chiar dacă eu realizez și alte picturi și folosesc și alte tehnici, cel mai împlinită am fost atunci când am realizat lucrările inspirate din zona Țării Moților și viața satului românesc.
Ce sentimente ți-a trezit expoziția deschisă la Galeria Mariana Berinde din Cluj?
Am fost foarte fericită. Pictura mi-a redat foarte multe sentimente pe care nu am crezut că le voi mai trăi vreodată. Mi-a oferit șansa să sper că în această viață o să mă îndrăgostesc din nou, a fost un scut pentru suflet.
Ai avut un mentor care te-a ghidat în pictură sau ești mai degrabă un artist autodidact?
Sunt mai degrabă un artist autodidact. Eu nu am studii în domeniu, am început acest drum în urmă cu cinci ani de zile. La început, a fost un hobby, dar în momentul de față este un stil de viață. Absolut fiecare pas pe care îl fac în viață este pentru pictură. Simt că este lucrul care îmi va aduce cea mai mare împlinire sufletească în viitor. Și succes.
Prin aceste lucrări îți propui să surprinzi frumusețea naturală pe care o are țara noastră la tot pasul. Ce mesaj ai dori să le transmiți altor tineri vizavi de aceste comori pe care le are România?
Dacă și-ar dori să cerceteze și să descopere aceste locuri, ar înțelege cât de autentică și cât de frumoasă este țara noastră și câtă bunătate avem noi ca oameni, ca popor. La sat oamenii încă sunt buni, la sat oamenii încă au o viață normală, au o viață religioasă, care e un lucru foarte important. Chiar dacă noi suntem tineri și poate nu mai păstrăm tradiția de a merge la biserică, să nu uităm să mulțumim în fiecare zi pentru ce avem. Pictura m-a făcut să devin și o persoană mult mai credincioasă. Mulțumesc în fiecare zi pentru ce am, pentru ce primesc, că sunt sănătoasă.
Ce impresie au avut localnicii din zona de origine când ți-au văzut picturile?
Am primit foarte multe mesaje de felicitare și de mulțumire că m-am gândit la zona noastră și că, deși am venit la Cluj, nu am încercat să realizez picturi moderne și m-am întors la Țara Moților. Foarte mulți au apreciat asta, am primit sute, mii de mesaje zilele acestea, comentarii. De obicei, eu lucrez pe pânze destul de mari și, de fiecare când le termin, merg acasă și îmi fac fotografii în diferite locuri. Una dintre picturi era chiar un peisaj din Poiana Călineasa și m-am reîntors tocmai în locul pe care l-am pictat pentru a-mi realiza o fotografie cu el.
Ai deja în pregătire un nou proiect artistic?
În septembrie urmează să realizez un nou proiect, cu care, probabil, voi veni tot în mediul online. Este vorba de tabloul top, iar tematica va fi diferită. Îmi doresc să mai realizez încă o expoziție anul acesta.
Un gând de final…
Pictura e un mod frumos de a vedea viața diferit. Am învățat să-mi trăiesc viața frumos, să văd binele în orice. Îmi doresc să fac mândră Țara Moților prin lucrările mele. Voi purta aceste locuri în suflet oriunde mă voi duce.
*
Expoziția „Viața satului românesc” poate fi vizitată până în data de 2 septembrie, de lunea până vinerea, între orele 11-17, la sediul Galeriei de artă Mariana Berinde, de pe Calea Dorobanților nr. 99-101.
Interviu realizat de Iulia GHIDIU
