În perioada 28 mai – 15 iunie, a treia ediție a festivalului ROCADA ARTELOR propune publicului o ofertă generoasă de acțiuni cultural-artistice. Suntem invitați cu căldură să descoperim magia artei cuvântului, a artelor spectacolului și a artelor vizuale, într-o fuziune memorabilă. Remus Octavian Câmpean, președintele Asociației culturale Rocade, ne oferă mai multe detalii despre evenimentele ce urmează la Cluj.
În prezenta ediție a festivalului duci mai departe o activitate începută cu ceva timp în urmă, dramatizarea, chiar dacă, la rândul tău, ai început să scrii teatru încă de mai demult.
Fără a fi o notă dominantă, avem un eveniment în care este invitată o formație de arhitecți (TNA, The New Architects Band) împreună cu care am gândit un concept poetico-muzical (music-poetry performance) în care ei vin cu cover-uri, cu muzică, dar – și aici intervine contribuția de care pomeneai – constructul poetic care însoțește muzica îmi aparține. Este un spectacol de poezie recitată, cu un narativ gândit dinainte, care să se suprapună natural peste repertoriul muzical pe care ei îl vor interpreta.
Am făcut apel și la poemele și poeții premiați în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania (noi avem un parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, Filiala Transilvania) și am selectat fragmente poetice din ceea ce s-a premiat în cadrul Bienalei, ca să le aduc în contextul concertului susținut de TNA.
Apoi, am făcut spațiu teatrului. În acest an colaborăm cu Ruslan Bârlea, care este actor la Teatrul Național din Cluj. El a realizat, împreună cu actori amatori, o montare foarte frumoasă, „Spectatorul condamnat la moarte” a lui Matei Vișniec. O vom prezenta în spațiul neconvențional al Muzeului de Artă, în corelație foarte bună cu tema festivalului, „Cultura sub presiune”.
La ce te-ai gândit mai exact când ai propus această temă?
Fără a face politică sau partizanate, m-am gândit că este un an electoral. Am stat și m-am întrebat care ar trebui să fie mesajul unui festival de arte și cultură într-un an electoral. Ce ar trebui să spună, ar trebui să tacă, ar trebui să fie militant? Pornind de la această întrebare, am zis că cea mai corectă și bună abordare este legată de cultură și educație. Și aici, din partea civică – un astfel de festival vine din partea lumii, a cetățeanului, a omului de rând, a consumatorului – sentimentul e că educația și cultura se află sub o anumită presiune. Pe de-o parte, ele trebuie să devină un vector de emancipare, lucru care se întâmplă destul de greu, suntem într-o dificultate legată de cultură și educație. Pe de altă parte, ceea ce cetățeanul trebuie să ceară într-un an electoral este investiția în cultură. Și aici nu mă refer neapărat la partea financiară. Mă gândesc la oportunități, la platforme, la a scoate în față educația și cultura, la demersuri care să fie în prim-planul societății, legat de aceste două domenii. Și de aici „Cultura sub presiune”.
Să ne întoarcem puțin la poezie. Care va fi noutatea ediției?
E vorba de evenimentul editorial legat de cartea de poezie cu realitate augmentată, „Nervurile lutului”, semnată Doru Arăzan Jr., care, într-adevăr, e primul volum de poezie din România cu realitate augmentată. Am avut la Timișoara, în noiembrie anul trecut, prezentarea cărții, dar la Cluj ea încă nu a fost lansată. Volumul a apărut la editura ROCADE, editură care s-a născut dintr-un natural al continuării colaborării cu cei care vin și expun în festival. Cu alte cuvinte, și-a propus să dea și o formă editorială unei părți a artiștilor și creatorilor participanți. E vorba de poezie, de album de artă.
Dincolo de asta, vom face o instalație virtuală de sculptură și poezie a sculptorului timișorean Doru Arăzan senior. El are un ansamblu, numit „Urcușul”, format din șapte lucrări de sculptură, pe care le-am scanat, le-am transformat în realitate virtuală și care vor fi vizibile în centrul Clujului, în zona Universității „Babeș-Bolyai”, unde se află și grupul statuar Școala Ardeleană. Sculptură însoțiță de poezie. Aceste șapte piese, „Urcușul”, vor fi însoțite de un mix poetic ce îi aduce împreună pe Virgil Mihaiu, Louise Glück, laureată a Premiului Nobel pentru Poezie în 2020, și Corina Oproaie, o poetă de limbă română care trăiește în Barcelona, iar conceptul dramatic îmi aparține. Concret, cei care vor fi prezenți în acea zonă din oraș vor putea accesa de pe telefonul mobil ansamblul semnat de sculptorul Doru Arăzan, însoțit la nivel auditiv de un concept dramatic bazat pe poemele acestor trei poeți.
Mai sunt și alte lucruri inedite ce merită amintite. De pildă, la nivelul echipei de organizare.
Așa este. Fiind un festival care se adresează publicului larg, anul acesta am decis să includem și voluntari seniori, alături de mai tinerii lor colegi de echipă.
Luat individual, fiecare eveniment din cadrul festivalului este o îmbinare, la scară micro, între mai multe arte.
Asta își propun toate evenimentele, de a avea acel element de conexiune, de coeziune între arte. Asta e intenția generală. Tușa multiculturală aparține de această dată armenilor. Avem o colaborare cu Uniunea Armenilor din România – Filiala Gherla, vor fi prezentate dansuri armenești, Ovidiu Panighianț va expune pictură, iar Varujan Vosganian va susține o conferință publică pe tema „Cultura sub presiune – o perspectivă multiculturală”. Amfitrionul conferinței va fi domnul Lucian Nastasă-Kovacs, directorul Muzeului de Artă din Cluj, iar interlocutor, istoricul Lucaks Jozsef.
Nu pot să nu remarc faptul că și ediția din acest an continuă demersul pe care l-ai început, de a promova tânăra generație de artiști, indiferent de forma de artă despre care vorbim.
Expoziția de sculptură ce va prezentată în acest an este semnată de Alexandra Constantinescu, o artistă aparținând noii generații de creatori, care a atras atenția criticii, cronicii de specialitate. Și-a găsit locul în festival, într-un concept compozit alături de pictura lui Ovidiu Panighianț, iar expoziția ei va putea fi vizionată timp de trei săptămâni la Muzeul de Artă.
Cred că te aștepți și la un număr mai mare de participanți în festival față de edițiile anterioare.
Eu așa sper. Este un festival de nișă, într-adevăr, nu e show, nu e un spectacular în sensul în care vedem manifestări de masă cu mulțimi care participă. Dar există atât de mulți creatori și artiști tineri care doresc o rampă, doresc să aibă o lumină a reflectorului asupra lor pentru o perioadă. Când apare un astfel de festival, care este organizat de o terță parte, căreia i se oferă șansa – și aici vine mulțumirea mea față de partenerii mei, inclusiv Muzeul de Artă – de a aduce propria ofertă cultural-artistică, acolo tu, ca organizator, îi poți aduce exact pe cei care, în mod normal, sau anormal, nu au șansa de a ajunge în acest context. Acesta este motivul pentru care continui festivalul, până la urmă. Atunci când o instituție publică încheie un parteneriat cu un actor din sfera privată pot fi promovați oameni cărora, altminteri, le-ar fi mult mai greu să se facă cunoscuți publicului larg. Este și cazul pictorului Lucian Muntean, care vine la Cluj cu un proiect inedit – Dangale. După o documentare serioasă pe tema dangalelor (semne cu care erau marcate vitele în satele săsești din Transilvania), el a realizat o serie de acuarele și lucrări grafice pornind de la aceste reprezentări.
*
Programul festivalului
28 mai, ora 19: Degas Dans, Jurnal de balerină. Spectacol de balet cu participarea grupelor de copii ale Asociației Pro Napoca Artă și Sport; concept și coregrafie Gabriela Sima; invitați Ramona Raus, Vasiana Sălăjan, Daria Metea, Eniko Fărcaș; montaj audio-video Hilda Iacob; pregătire Evelyn Farkas; 29 mai, ora 18: Vernisajul expoziției „Cultura sub presiune”. Expun: Alexandra Constantinescu – sculptură, Ovidiu Panighianț – pictură; curator Dan Octavian Breaz, invitat Eugen Cojocaru; 30 mai, ora 17: Spectacol de dansuri armenești cu ansamblul Hayakaghak al Uniunii Armenilor din România, filiala Gherla, coordonator Ursan Esztegar Erika; 31 mai, ora 13: Premierea concursului de caricatură „Cultura sub presiune” (eveniment transmis de Radio Cluj); invitați caricaturiștii Valentin Chibrit și Costel Pătrășcan. Lucrările de caricatură vor fi expuse pe perioada festivalului la sediul Radio Cluj și online pe site-ul ROCADE, www.rocade.ro; 1 iunie, ora 18: Teatru – „Spectatorul condamnat la moarte” de Matei Vișniec – regia Ruslan Bârlea; distribuția Călina Hoble, Dinu Bogdan Vladesan, Mădălina State, Dacina Neciu, Vittorio Pantaleo, Alina Forna, Costin Lemnaru, Ionuț Stoica, Irina Solomon, Alex Bota; 2 iunie, ora 19: Spectacol de operă – „Dido and Aeneas” de Henry Purcell (premieră) – regie Ina Hudea, regizor secund Iulian Dumitraș, dirijor Cristian Sandu; Soliștii și ansamblul clasei de operă ai ANMGD Cluj; pregătirea muzicală Boglárka Eszter Oláh, Adrian Fărcaș; proiecții asistenți Andreea Holotă, Cezara Ana Costescu; concept, scenografie și costume Liliana Moraru; costume Dana Cușlea; coregrafie Alexandra Fîlfan, Bianca Busuioc, Andreea Aron; 5 iunie, ora 18: Under Pressure – Concert music-poetry cu trupa TNA – The New Architects: Andrada Danovici-Bolboacă (voce), Mihai Matei (chitară), Adrian Ilie (chitară bas), Ciprian Șimon (percuție), Florian Timariu (pian), Luiza Mihăilă (poetry performance), concept dramatic ROC; 8 iunie, ora 17: „Dangale – o simbolistică inedită a Scaunelor Transilvane” cu autorul și artistul plastic Lucian Muntean (expoziție de reprezentare grafică, pictură și carte handmade; invitat Florin Gherasim; 12 iunie, ora 18: Lansare „Istoria limbii române” de Dan Ungureanu, editura Cartier; invitați conf. dr. Dan Ungureanu și conf. dr. Eduard Nemeth. Dezbatere pe tema „Ce spun dialectele italiene despre limba română?”; 13 iunie, ora 13: Conferință publică „Cultura sub presiune, o perspectivă multiculturală”; invitat special scriitorul Varujan Vosganian, președinte al Uniunii Armenilor din România, interlocutor Lukacs Jozsef, istoric, amfitrion Lucian Nastasă-Kovacs, director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca, moderator dr. Dan Octavian Breaz; 14 iunie, ora 18: Lansare „Nervurile lutului” de Doru Arăzan Jr., editura Rocade – poezie, ceramică, realitate augmentată și artă generativă; invitat special criticul de artă Gabriel Kelemen, conf. dr., vicepreședinte UAPT. Cu participarea poetului și ceramistului Doru Arăzan Jr., a artistei ceramiste Anca Banu-Arăzan și a lingvistului dr. Dan Ungureanu; moderator Remus Octavian Câmpean. Toate evenimentele vor fi găzduite de Muzeul de Artă din Cluj, cu excepția spectacolului de operă „Dido și Aeneas”, care va fi prezentat în Studioul de concerte al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”.
*
Festivalul ROCADA ARTELOR este organizat de Asociația culturală ROCADE în parteneriat cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Radio România Cluj, Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, Ordinul Arhitecților din România filiala Transilvania, Uniunea Armenilor din România filiala Gherla, Asociația Pro Napoca Artă și Sport, Școala populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca, DOR – Diaspora of Romania și CaricaTours.
Interviu realizat de Iulia GHIDIU
