În preajma aniversării zilei de naștere a profesorului, poetului și criticului literar academician Ion Pop, volumul recent apărut la editura clujeană Școala Ardeleană, „Litanii pentru Horia”, de Leonid Dimov – reeditare care cuprinde comentarii critice de Ion Pop și Ion Bogdan Lefter și ilustrații de Ion Vlasiu – a fost lansat în grădina Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca. Cartea a apărut în colecția „Panteon românesc”, coordonată de prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, sub egida Fundației Transilvania Leaders, reprezentând un omagiu editorial la împlinirea a 240 de ani de la martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan. Lansarea, moderată de editorul Vasile George Dâncu, a prilejuit conferința susținută de profesorul Ion Pop, intitulată „Horia în viziunea lui Leonid Dimov”, precum și intervenții din partea altor scriitori clujeni și un recital din poezia lui Leonid Dimov, susținut de către actrița Miriam Cuibus.
În prelegerea domniei sale, acad. Ion Pop a realizat mai întâi o radiografie a curentului onirist în literatură, subliniind că „acesta a propus o reinventare a viziunii poetice, apropiindu-se de suprarealism. Oniriștii voiau să controleze procedeul dicteului automat și au propus construcția lucidă a visului, organizată, disciplinată. La Leonid Dimov avem de-a face cu o libertate imaginară colorată, a visului, cu plasticizarea universului.” Redescoperirea munților Apuseni, a limbii arhaice, i-au stârnit poetului originar din Basarabia interesul pentru abordarea episodului dramatic al răscoalei lui Horia, Cloșca și Crișan. Profesorul Ion Pop a vorbit și despre „dimensiunea epică a scriiturii lui Leonid Dimov, dimensiune înfățișată ca un mozaic – cu întreruperi intercalate prin descrieri, peisaje, ipostaze – firul epic este împărțit în episoade, pentru a putea vedea atmosfera și a putea sublinia prezența umană care devine simbol. Leonid Dimov impresionează prin cumpătarea, prin echilibrul cu care se exprimă asupra episodului istoric al vânzării” celor trei conducători ai răscoalei.
În continuare, poetul și criticul literar Viorel Mureșan a vorbit despre colaborarea sa cu scriitorul Traian Ștef, concretizată într-o lucrare monografică despre Leonid Dimov, apărută în anul 2000, în colecția „Canon” a editurii Aula din Brașov. Acesta a evidențiat, totodată, importanța celei de-a doua ediții a „Litaniilor pentru Horia”, adusă de contribuția articolelor lui Ion Pop și Ion Bogdan Lefter, și a amintit despre preocuparea profesorului Ion Pop pentru poezia lui Dimov în cartea „Poezia românească neomodernistă”.
„Leonid Dimov a fost considerat multă vreme în critica românească un poet excentric, de nișă, un manierist, circumscris fie stilului arghezian, de a șlefui și narativiza poezia, fie stilului barbian de a ermetiza poezia sau ambelor stiluri laolaltă. Critica din timpul regimului comunist din România până în 1989 a perceput dimovialismul ca pe o explozie lexicală dublată de carnavelesc și o fantezie remarcabile. În ciuda laudelor aduse poetului, Dimov nu a fost plasat în linia întâi a liricii românești contemporane. El a fost recuperat după prăbușirea regimului comunist și plasat ca poet de adâncime”, a transmis poeta și profesoara Ruxandra Cesereanu.
„Aduc un omagiu pentru cel care a pornit revista Echinox, a creat o direcție literară, pentru cel care e atât de specialist în avangarda literară, în literatura, cultura română și fără de care astăzi această cultură ar fi mult mai săracă”, a transmis criticul și istoricul literar Mircea Popa.
Vasile George Dâncu, directorul editurii Școala Ardeleană, a mulțumit invitaților, contributorilor la volumul lansat precum și celor au susținut apariția acestuia, respectiv celor care au făcut posibilă organizarea evenimentului editorial, acad. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj a Academiei Române, d-lui Marius Bojiță, președintele Fundației Transilvania Leaders, d-lui Valentin Orga, directorul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca.
Iulia GHIDIU
Articolul „Litanii pentru Horia”, o restituire importantă pentru istoria Transilvaniei, a României apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
