În timp ce România caută soluții disperate pentru a crește productivitatea și a eficientiza munca, minți bolnave încearcă să impună o nouă zi liberă legală. Deputatul PNL de Iași, Alexandru Muraru a depus un proiect de lege care vizează ca Ziua de 10 mai să fie nelucrătoare. Or acest lucru contravine eforturilor făcute de Guvern de a crește productivitate muncii, lucru care redeschide dezbaterea dintre necesitatea de a susține motoarele economiei prin randament și dreptul angajaților la cât m ai multe zile libere.
Propunerea legislativă – inițiată de deputații PNL Alexandru Muraru, liderul organizației județene Iași, și Gigel Știrbu, fost ministru al Culturii, și semnată, de alți 12 parlamentari liberali – a fost înregistrată în Senat înainte de Paști. Proiectul vizează modificarea Legii 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României şi pentru completarea Codului muncii (Legea nr. 53/2003).
În forma actuală, Legea nr. 189/2021 consacră data de 10 mai ca sărbătoare națională, însă precizează explicit că aceasta rămâne zi lucrătoare. Inițiativa depusă de parlamentarul ieșean prevede ca ziua de 10 mai să fie nelucrătoare.
„Se declară ziua de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională”, conform documentului.
Inițiatorii argumentează propunerea prin faptul că data de 10 mai are o semnificație istorică majoră. Această zi „se încadrează în noțiunea de sărbătoare legală, atât în sens juridic, cât și în sens comun”, subliniază aceștia în expunerea de motive.
A doua modificare, cu impact direct pentru angajați, vizează Codul muncii. Mai exact, articolul 139 alineatul (1) – care stabilește faptul că zile în care nu se lucrează pot fi numai zilele de sărbătoare legală, cum ar fi aniversarea unui eveniment istoric național, o sărbătoare religioasă sau zile cu o semnificație deosebită, celebrate în mai multe țări.
Astfel, în lista actualizată a liberelor legale, apare și data de „10 mai”:
„Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza; 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul; 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române; Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui; prima și a doua zi de Paști; 1 mai; 10 mai; 1 iunie; prima și a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; 1 decembrie; prima și a doua zi de Crăciun; două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora”, stipulează proiectul de lege.
Dacă inițiativa legislativă propusă de doi deputați liberali va fi adoptată, numărul sărbătorilor legale va ajunge la 18. Dacă parlamentarii vor continua aceste demersuri care pur și simplu sabotează economia națională, visul lui Ion Creangă se va împlini: „Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători şi numai o zi de lucru, şi atunci să fie praznic şi nuntă”.
Celebrarea la 10 mai a Zilei independenței României nu corespunde adevărului istoric. România și-a declarat independenţa la 9 mai 1877. Atunci, sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat independenţa de stat a României.
În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul ţării: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Independenţa astfel proclamată trebuia apoi consfinţită şi apărată pe câmpul de luptă, spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene. În calitate de ministru de Externe în Guvernul Ion Brătianu (primăvara-vara 1876, şi apoi din nou din aprilie 1877 până în noiembrie 1878), Kogălniceanu a fost responsabil pentru intrarea României în războiul ruso-turc din 1877-1878 de partea Rusiei.
Independenţa României, ca şi independenţa Serbiei şi a Muntenegrului, precum şi unirea Dobrogei cu România, au fost recunoscute prin Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878) şi prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).
Cum documentul oficial privind Independența României a fost semnat de Carol I în 10 mai, unii țin ca momentul aniversar să fie marcat în această zi. Numai că e exact ca și când o persoană și-ar sărbători ziua de naștere după data în care i s-a eliberat certificatul de naștere și nu după ziua în care s-a născut.
C. PURIȘ
Articolul Mai mulți liberali vor încă o zi liberă în timp ce Bolojan se luptă pentru creșterea productivității muncii apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
