July 22, 2024

Cu ocazia aniversării a 34 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca și Institutul de Istorie Orală al Facultății de Istorie și Filosofie de la Universitatea Babeș-Bolyai, în colaborare cu Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, au organizat colocviul „Memorii intersectate. 21 Decembrie 1989, Piața Libertății, Cluj-Napoca”. Acest eveniment a oferit o perspectivă unică asupra evenimentelor istorice marcante, avându-i ca participanți pe cei patru din cei șase care au inițiat primele scandări anti dictatură în data de 21 decembrie la Cluj-Napoca, în Piața Libertății: Radu Negru, Gheorghe Pastor, Ghiță Toșa și Ion Rogozan. Traian Petrișor, care a făcut și el parte din acest grup în iarna din 1989 a lipsit din motive obiective, iar actorului Călin Nemeș, liderul manifestației de la 21 decembrie din Cluj-Napoca i s-a adus un tribut printr-un film și prin evocările prietenilor săi despre acea zi.

Întâlnirea a fost organizată de domnul profesor Adrian Boda, iar ideea organizării i-a venit în primăvara trecută, când în cadrul unui proiect organizat de facultățile umaniste clujene, acești invitați erau prezenți la Institutul de Istorie Orală și au pornit o discuție despre ce au trăit în clipele premergătoare deschiderii focului în Piața Libertății în ziua de 21 decembrie 1989. Discuția a urmat același fir narativ, dar și punctele de vedere personale, senzațiile și experiențele resimțite diferit de cei care au participat.

La data aceea, Radu Negru avea 42 de ani și era kinetoterapeut, Gheorghe Pastor avea 32 de ani și era angajat la Institutul de Fizică Atomică din Grigorescu, Ghiță Toșa era proaspăt venit la Cluj după o repartiție guvernamentală și era fizician și profesor, iar Ion Rogozan era elev, de numai 18 ani, la Colegiul Național George Barițiu.

Toți s-au întâlnit întâmplător în Piața Libertății, când au auzit un strigăt de la geamul redacției Tribuna care răsuna „Victorie!”, în jur de ora prânzului. S-au hotărât să mai strângă oameni și să se reîntâlnească înapoi în piață pentru a face ceva. Nu știau nici ei prea bine ce ar putea face, dar simțeau că e o urgență în a acționa. Astfel, s-au reîntâlnit după câteva ore, la ora 15:00. Oamenii nu erau obișnuiți cu protestele, nu erau nici măcar obișnuiți să își exprime adevăratele gânduri, așa că atmosfera era extraordinar de tensionată și înghețată. S- au luat de mână și au început să cânte Hora Unirii. “Nu ne cunoșteam și parcă ne știam dintotdeauna”, declară, acum, emoționat, Gheorghe Pastor. Pentru el, cea mai mare reușită a fost că a simțit pentru prima dată în acel regim dictatorial că s-a descătușat de frică, că a început dezmorțirea.

Ghiță Toșa a declarat și el „Scandările cu jos Ceaușescu au fost cele mai feerice momente pe care le-am trăit vreodată. Am simțit cum îmi dispare toată frica și cum în mine se instalează euforia.” Ghiță Toșa povestește despre curajul și excentricitatea pozitivă a lui Călin Nemeș, care, fiind obișnuit cu scena, cu spectacolul, a sărit în stradă pentru a opri mașinile și a avut tupeul de a le răspunde milițienilor înapoi. Nu după mult timp, s-a dat drumul la foc. Gheorghe Pastor a fost împușcat în picior, dar pe moment declară că nu a simțit nimic, iar el credea că se trăgea cu gloanțe albe, dar abia când a văzut o femeie lângă el, în genunchi, iar din părul ei ieșind sânge și “bucăți de alune”, cum numea el bucățile de creier, a conștientizat că oamenii au fost împușcați cu adevărat. Gheorghe Pastor a povestit, cu lacrimi în ochi, cum mai târziu a fost internat pentru a-i fi tratată rana și pacienții bolnavi stăteau în cârje în fața camerei sale la spital și îl păzeau, ca nu cumva să fie omorât.

Evenimentul s-a încheiat cu vernisarea expoziției „Revoluția din Decembrie 1989 în Cluj-Napoca. Mărturii vizuale”, găzduită de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” până la 14 ianuarie 2024. Această expoziție aduce în prim-plan imagini captivante din zilele de 21 și 22 decembrie 1989, surprinse de fotografi clujeni precum Răzvan Rotta sau George Mureșan, contribuind la conservarea și transmiterea memoriei evenimentelor cheie. Organizată pe 22 de panouri, expoziția pornește de la momentul sosirii Trupelor Ministerului Apărării Naționale.

„Expoziția se adresează mai ales publicului tânăr, în condițiile în care se observă un interes din ce în ce mai scăzut pentru acest eveniment marcant din istoria recentă a României. Fotografiile expuse sunt doar o parte din materialul adunat în ultimul an de cercetare.” a declarat Adrian Boda.

Mara A. MUNTEAN

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *