Mii de hectare de pădure din Parcul Natural Apuseni sunt afectate de atacurile gândacului de scoarță, în special în zonele cu arbori de molid slăbiți de secetă. Cu toate acestea, autoritățile nu pot interveni pentru extragerea lemnului uscat în majoritatea cazurilor, deoarece suprafețele vizate se află în zona de protecție integrală, unde exploatarea forestieră este strict interzisă.
Informația a fost făcută publică în răspunsul oficial oferit deputatului Remus Lăpușan, în urma unei interpelări parlamentare privind situația defrișărilor și a dăunătorilor din acest parc.
Demersul parlamentarului clujean vine în urma investigațiilor exclusive făcute de ziarul Făclia de Cluj cu privire la dezastrul provocat de gândacul de scoarță în Parcul Natural Apuseni și indiferența autorităților privind această problemă.
Administrația Parcului Natural Apuseni și reprezentanții Consiliului Științific au făcut apel la monitorizare și capcane feromonale, evitând exploatarea arborilor infectați în zonele protejate. Acest lucru, însă, a dus la extinderea dezastrului.
Parcul Natural Apuseni se întinde pe teritoriul a trei județe – Alba, Bihor și Cluj – și include atât păduri administrate de stat prin Romsilva, cât și fonduri forestiere private.
Conform datelor din Planul de Management aprobat în 2024, molidul acoperă peste 31.600 hectare, adică circa 41% din suprafața totală a parcului. Arborii de rășinoase, afectați de stresul hidric provocat de seceta prelungită din ultimul deceniu, au devenit vulnerabili în fața gândacului de scoarță, în special în pădurile din zona de protecție integrală, unde nu se permite recoltarea masei lemnoase.
Zone critice și atacuri masive
Cele mai afectate suprafețe sunt în județele Cluj și Alba, administrate de ocoalele silvice Beliș și Gârda. În zona Beliș, 160 de hectare sunt afectate complet, iar în zona Gârda, infestarea este dispersată și acoperă aproximativ 411 hectare. În total, atacurile dăunătorilor forestieri se întind pe 6.747 de hectare în întregul parc.
Volumul estimativ al lemnului afectat de gândacii de scoarță trece de 313.000 de metri cubi, dar, conform Romsilva, în peste 95% din cazuri arborii sunt deja uscați și părăsiți de insecte, ceea ce face ca extragerea lor să nu mai aibă un rol în prevenirea infestărilor viitoare.
Monitorizare cu drone, intervenții limitate
Ministrul Mediului susține că în anul 2024, Administrația Parcului Natural Apuseni a monitorizat 4.540 hectare de pădure folosind drone și inspecții la sol. Culorile coronamentului au fost principalul indicator urmărit pentru identificarea focarelor active. Datele arată o tendință de diminuare a atacurilor comparativ cu anii anteriori.
„Activitățile de monitorizare au inclus efectuarea de zboruri periodice cu drona, în intervalul aprilie-octombrie, deasupra suprafețelor afectate, principalul indicator urmărit fiind coloritul coronamentului arborilor indicator relevant pentru identificarea focarelor active sau inactive de infestare.
Ulterior, în zonele identificate ca fiind afectate, au fost realizate deplasări în teren pentru evaluarea gradației populaţiilor de dăunători.
În urma acestor evaluări, s-a constatat o tendinţă de diminuare a intensității atacului comparativ cu anii anteriori, ceea ce indică o reducere a presiunii exercitate de populaţiile de gândaci de scoarţă.
În perioada 2018-2021, Regia Națională a Pădurilor Romsilva prin Administrația Parcului Natural Apuseni R.A. a emis avize favorabile pentru extragerea arborilor doborâţi şi/sau infestaţi în scopul îndepărtării efectelor calamităților naturale şi prevenirii înmulţirii dăunătorilor forestieri. După anul 2021, administraţia parcului a aprobat, pentru pădurile din zona de protecţie integrală, numai amplasarea de curse feromonale, motivat de faptul că arborii infestați nu au putut fi recoltați înainte ca insectele să-i părăsească și să colonizeze noi arbori sănătoşi.
Intervenţiile asupra arborilor uscați având ca scop limitarea răspândirii dăunătorilor, se realizează cu respectarea cadrului legislativ în vigoare care reglementează punerea în valoare şi exploatarea arboretelor situate în ariile naturale protejate”, a transmis ministrul Mediului.
Tăierile ilegale, aproape inexistente
În privința defrișărilor ilegale, autoritățile susțin că volumul arborilor tăiați ilegal este nesemnificativ în pădurile administrate de Romsilva. Garda Forestieră Națională efectuează două controale anuale în fiecare canton silvic de pe raza parcului, alături de personalul de pază al parcului.
Concluzie
În ciuda dimensiunii fenomenului – peste 6.700 hectare de pădure afectate – autoritățile pot interveni doar limitat în zonele vizate de protecție strictă. În lipsa posibilității de extragere a arborilor afectați, accentul se pune pe monitorizare și prevenție, iar fenomenul pare să fi intrat într-o etapă de diminuare naturală.
Cosmin PURIȘ
Articolul Ministrul Mediului explică cel mai mare dezastru ecologic din România apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
