Ministerul Culturii a cerut Direcției de Cultură Cluj finalizarea procedurii de clasare ca monumente istorice a încă 417 morminte, într-un demers început în urmă cu trei ani,.
Direcția de Cultură Cluj a primit run document de la Ministerul Culturii prin care se solicită să se finalizeze documentarea pentru clasarea ca monumente istorice a peste patru sute de morminte din Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Demersul pentru includerea pe lista monumentelor istorice a acestor morminte a fost făcut în urmă cu trei ani, însă din cauza documentației incomplete nu s-a putut finaliza procedura. Noua conducere a Ministerului Culturii și-a propus închidă acest dosar astfel încât de aceste morminte să nu se mai poată atinge nimeni, niciodată.
Horthyst implicat în deportări
Numai că printre mormintele propuse a deveni monumente istorice se numără și cel al fostului subprefect de Someș din perioada horthystă, Schilling Janos, implicat în deportarea everilor din zona Dejului în lagărele morții. Mormântul se află în zona „grădini” a Cimitirului Central și ar numărul 1163. Schilling Janos a fost condamnat în 1946 la zece ani de închisoare de către Tribunalul Poporului Cluj. A murit la închisoarea din Aiud în 1948.
Rolul lui Schilling János în ghetoizarea evreilor de pe Valea Someșului
Din datele obținute reiese că Schiling Janos a fost implicatr nemijlocit în acțiunea de ghetoizare a evreilor de pe Valea Someșului. Ghetoul din Dej a cuprins cea mai mare parte a evreilor din judeţul Someş. Sub conducerea administrativă a prefectului Béla Bethlen, judeţul a fost reprezentat la conferinţa de la 26 aprilie cu László Endre, la Satu Mare, de: János Schilling, adjunctul de prefect; Jenö Veress, primarul Dejului; Lajos Tamási, primarul Gherlei; Gyula Sárosi, şeful poliţiei din Dej; Ernö Berecki, şeful poliţiei din Gherla, şi Pál Antalffy, comandatul jandarmeriei din Someş. Obiectivele şi deciziile acestei conferinţe au fost comunicate ofiţerilor şefi ai serviciului civil, jandarmeriei şi poliţiei din judeţ la o întâlnire specială convocată şi condusă de János Schilling la 30 aprilie. Acţiunea de ghetoizare a început la 3 mai. Adunarea evreilor din judeţ s-a făcut sub conducerea lui Pál Antalffy. Ghetoul din Dej s-a aflat printre cele mai mizere din Transilvania de Nord. La insistenţa oficialilor locali virulent antisemiţi, acesta a fost stabilit într-o pădure – aşa-numita „Bungur” – situată la aproximativ două mile de oraş. În momentul de vârf, ghetoul cuprindea 7.800 de evrei, inclusiv cei 3.700 de evrei din oraş.
Ghetoul era încercuit cu sârmă ghimpată și păzit de poliţia locală, ajutată de o unitate specială formată din 40 de jandarmi, adusă de la Zalău. Comanda supremă a ghetoului se afla în mâinile lui Takáts, un “agent guvernamental”. Ghetoul a fost lichidat între 28 mai şi 8 iunie, din el fiind deportaţi 7.674 de evrei, în trei transporturi. În Cimitirul Central din Cluj-Napoca sunt deja 396 de morminte declarate monument istoric.
Această campanie de salvgardare de morminte din Cimitirul de pe strada Avram Iancu a început în vara anului 2011, când sub coordonarea consilierului ministerial de atunci Csilla Hegedus (UDMR), au fost inițiate măsurători pentru clasificarea a peste 300 de morminte. Dintre acestea peste 90 la sută aparțin unor personalități maghiare, iar restul sunt români. Demersul a fost susținut de Direcția pentru Cultură Cluj și de Fundația Hazsongard Alapítvány, o entitate sprijinită financiar de Guvernul Ungariei. Totodată, se dorea introducerea Cimitirului Central în patrimonial UNESCO, primul pas fiind înscrierea acestui obiectiv în ASCE (Association of Significat Cemeteries in Europe).
În doar opt luni, prin Ordinul MCPN nr. 2054/07.02.2012, 398 de monumente funerare au fost incluse în patrimoniul cultural național.
Suspiciuni de iredentism și marginalizarea memoriei românești
În 2021, Fundația Hazsongard a depus o nouă solicitare de clasare pentru încă 417 morminte, în condiții similare cu cele din 2012. Direcția Județeană pentru Cultură Cluj (DJC) a acordat sprijin inițial, dar a întâmpinat opoziție din partea membrilor Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI), care au semnalat lipsa studiilor istorice, a coordonatelor topografice (STEREO), a identificării în teren și a evaluării valorii reale a monumentelor.
Odată venirea în fruntea Ministerului Culturii a lui Andras Demeter, au fost reluate demersurile pentru finalizarea procedurii de clasare a celor 417 morminte. Arhitectul Virgil Pop, șef compartiment specialitate în cadrul.
Toată această campanie de clasare de morminte din Cimitirul Central din Cluj-Napoca are ca scop scoaterea din circuitul public a acestui cimitir și stoparea efectuării de noi înhumări, în special ale unor persoane și personalități de etnie română. Practic avem de a face cu o acțiune iredentistă. Dovadă că atât în lotul de 396 de morminte declarate monumente în 2012 cât și în lotul de 417 de morminte propuse acum sunt foarte puține nume de români.
Cosmin PURIȘ
Articolul Mormântul unui oficial horthyst implicat în deportarea evreilor propus pentru a deveni monument istoric apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
