Consiliul de Administraţie al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) a aprobat, joi, un împrumut de 140 de milioane de euro destinat proiectului „Temelii Culturale”, care are ca scop salvarea unor monumente istorice şi construirea de clădiri cu destinaţie culturală în România, anunţă Ministerul Culturii. Printre beneficiari se numără și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei care are expoziția permanentă închisă de mai bine de 13 ani.
„Aprobarea noii linii de creditare oferă oportunitatea extraordinară de a revigora aproape în integralitate infrastructura publică gestionată de Ministerul Culturii şi răspunde unei necesităţi îndelung amânate, în condiţiile în care consumul cultural al ofertelor din sfera artelor spectacolului şi a muzeisticii este în creştere, cu precădere în rândul tinerilor generaţii”, precizează ministerul.
Costurile proiectului „Temelii culturale” se ridică la 280 de milioane de euro. Împrumutul de la BDCE acoperă 50% din acestea, diferenţa urmând a fi asigurată de la bugetul de stat.
Proiectul „Temelii culturale” vizează 14 obiective de investiţii cu relevanţă naţională şi europeană, aflate în administrarea unor instituţii publice din subordinea Ministerului Culturii:
* construirea sălii de spectacole a Operei Naţionale Române Iaşi (în continuarea investiţiei demarate prin Acordul-cadru de împrumut pentru Proiectul LD 2097 din 2021 privind reabilitarea patrimoniului construit şi a clădirilor cu destinaţie culturală), aflat în implementare;
* construirea unui corp nou de clădire pentru Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti;
* restaurarea şi modernizarea în totalitate a Operei Naţionale Române Bucureşti şi construirea unui depozit de decoruri (continuare a investiţiei realizată în perioada 2015-2016);
* restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu;
* restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naţionale a României;
* consolidarea, restaurarea şi amenajarea sediului Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti;
* restaurarea parţială la interior şi refacerea unor instalaţii la Ateneul Român;
* restaurarea şi amenajarea Vilei Reginei Maria de la Mamaia, judeţul Constanţa, şi amenajarea terenului aferent;
* restaurare şi punere în valoare a domeniului (casa-muzeu, capela şi anexele) de la Tescani, judeţul Bacău – Secţia „Dumitru şi Alice Rosetti-Tescanu-George Enescu” a Muzeului Naţional „George Enescu”;
* consolidarea şi restaurarea Casei Samurcaş din cadrul Muzeului Ţăranului Român;
* restaurarea şi punerea în valoare a Muzeului Sitului Arheologic Cucuteni – Complexul Naţional Muzeal „Moldova” din Iaşi;
* consolidarea, restaurarea şi amenajarea Vilei arhitectului Paul Gottereau – spaţiu cultural al Institutului Naţional al Patrimoniului din Bucureşti;
* restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca;
* consolidarea, restaurarea şi amenajarea sediului Administraţiei Fondului Cultural Naţional din Bucureşti.
Aprobarea împrumutului de către Consiliul de Administraţie al BDCE va fi urmat de parcurgerea paşilor legali pentru negocierea, semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului-cadru care se va încheia între Guvernul României şi creditorul extern.
Proiectul „Temelii culturale” va fi implementat în perioada 2025-2033 de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului, care dispune de o experienţă de peste 17 ani în gestionarea investiţiilor finanţate de BDCE prin cele trei Acorduri-cadru de împrumut anterioare.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei nu are expoziție permanentă de mai bine de treisprezece ani.
Imobilul în care funcţionează MNIT adăposteşte colecţiile MNIT, depozitele, lapidarul şi spaţii administrative ale muzeului de la începutul secolului XX. Clădirea a fost ridicată la începutul secolului XIX, iar primele lucrări de amenajare a acesteia ca muzeu au fost făcute în intervalul 1911-1913. Lucrările au fost stopate în timpul Primului Război Mondial şi reluate „ca urmare a stării deplorabile” în care ajunsese clădirea în anii 1929-1930 şi finalizate în aproape un deceniu. Din 1939 încoace, clădirea nu a mai suferit reparaţii capitale.
Instituția a semnat în 2009 cu o firmă din Bucureşti un contract pentru amenajarea expoziţiei permanente. La scurt timp însă după demararea investiţiei, au început să curgă reclamaţiile şi plângerile faţă de modul în care se derula proiectul, iar lucrurile nu s-au mai concretizat.
Ba mai mult, a existat ți un dosar penal, însă după 19 luni de cercetări în care au fost administrate diverse probe, procurorii DNA Cluj au ajuns la concluzia că în acest dosar nu se poate pune în mişcare şi exercita acţiunea penală, deoarece nu există elementele constitutive ale infracţiunii.
Deși lucrurile au fost clarificate din punct de vedere al presupuselor fapte penale, contractul pentru amenajarea expoziției nu a mai fost reluat.
În prezent, muzeul desfășoară expoziții temporare și în alte locații.
