Doi angajați din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) au fost deferiți instanței Tribunalului Cluj pentru fapte de corupție, iar alte trei persoane vor fi judecate în aceeași cauză pentru mărturie mincinoasă și influențarea declarațiilor. Dosarul a fost disjuns dintr-o cauză instrumentată anul trecut de DNA Cluj și în care au fost vizați mai mulți angajați și șefi din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR).
Din cercetări reiese că în perioada 2020-2023, mai mulți funcționari din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Cluj, printre care și inculpații Durlea Bogdan Ștefan și Țigouan Aurel, ar fi „protejat” mai multe societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul transportului de mărfuri prin aceea că le-ar fi furnizat administratorilor acestora informații nedestinate publicității referitoare la controalele pe care inspectorii rutieri urmau să le desfășoare.
„Astfel, în perioada menționată anterior, inculpații Durlea Bogdan Ștefan și Țigouan Aurel, în calitățile menționate mai sus, ar fi comunicat mai multor persoane informații referitoare la acțiunile de control ale inspectorilor I.S.C.T.R. (cum ar fi obiectivele controalelor, durata acestora, componența echipajelor, zona de acțiune etc.), în scopul de a le asigura posibilitatea să își modeleze comportamentul în trafic într-un mod care să permită evitarea aplicării unor sancțiuni de către inspectorii I.S.C.T.R.
Totodată, în perioada 2022-2023, inculpatul Durlea Bogdan Ștefan în contextul verificării unor vehicule care circulau pe drumul public sau al efectuării unor controale la o stație de betoane, nu ar fi aplicat sancțiuni în urma constatării unor contravenții (lipsa instalației de cântărire a vehiculelor rutiere, lipsa licenței de transport, inspecția tehnică periodică expirată etc.) și ar fi determinat doi inspectori din subordine să nu aplice sancțiuni față de un operator de transport”, a transmis DNA.
Bani și materiale de construcții pentru asigurarea protecției
Procurorii mai spun că în perioada 2021–2023, inculpatul Durlea Bogdan Ștefan ar fi pretins și primit la diferite intervale de timp, de la mai multe persoane, sume de bani și materiale de construcții la prețuri reduse pentru asigurarea protecției unor operatori de transport, (scutire de sancțiuni sau intervenții la inspectorii din subordine).
„La data 12 aprilie 2023 inculpatul Bogdan Durlea ar fi primit de la Aurel Țigouan produse de origine animală în valoare de aproximativ 400 lei în legătură cu privire la numirea/menținerea în funcție a inspectorilor coordonatori județeni. În perioada septembrie 2020 – septembrie 2023, inculpatul Bogdan Ștefan Durlea, în calitate de deținător de facto al mai multor mijloace de transport rutier de mărfuri ar fi furnizat servicii de transport rutier cu vehiculele care îi aparțineau în fapt, prin intermediul societăților comerciale controlate de inculpatul Nuțu Fonta (socrul inculpatului), ar fi încheiat contracte comerciale și ar fi emis facturi, direct sau prin angajați ai firmelor controlate de socrul său, în scopul obținerii de venituri pentru societățile respective”, mai explică procurorii. Din cercetări reiese că
în 02 februarie 2024 Nuțu Fonta ar fi încercat să determine un martor să facă afirmații mincinoase în contextul audierii acestuia din urmă în dosarul penal instrumentat de procurorii anticorupție, oferind inclusiv anumite foloase.
În același context, ultimii doi inculpați, fiind audiați în calitate de martor în prezenta cauză, ar fi făcut afirmații mincinoase în legătură cu faptele și împrejurările esențiale soluționării dosarului.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor sume de bani ce aparțin inculpatului Durlea Bogdan Ștefan.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Ștefan Durlea, inspector șef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată; abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată; luare de mită, în formă continuată; efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. De asemenea, Aurel Țigouan, inspectorul coordonator județean al județului Bistrița Năsăud din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) – Inspectoratul Teritorial nr. 4, pentru comiterea infracțiunilor de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată și dare de mită.
În aceeași cauză au fost trimiși în judecată în stare de libertate Nuțu Fonta pentru comiterea infracțiunii de influențare a declarațiilor și Alexandru Tomuța, respectiv Roland Timiș pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Anterior, procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul Anton Boboș, la data faptei inspector în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – Inspectoratul Teritorial nr. 1, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o durată de 60 de zile.
