O delegație din România condusă de ministrul Culturii, Raluca Turcan se află în acest zile la New Delhi în India unde se desfășoară cea de a 46-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO. În cadrul acestei sesiuni urmează să se decidă dacă proiectul privind Limesului Dacic va fi nominalizat pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial. Dosarul cuprinde 285 de componente – castre legionare și castre auxiliare cu așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri, propuse individual sau în grupuri care includ și alte elemente de fortificație – distribuite de-a lungul a peste 1000 km, în 123 de unități administrativ-teritoriale, respectiv în 16 județe.
În contextul celei de a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO din New Delhi, India, la bilaterala Raluca Turcan a semnat cu Ministrul Culturii din Bulgaria, Nayden Todorov, un acord de cooperare pentru pregătirea nominalizării în vederea înscrierii în Lista Patrimoniului Mondial a sitului Frontierele Imperiului Roman, Limesul Dunărean, Segmentul Estic, alături de Croația, Serbia și Bulgaria.
„Am reiterat, cu această ocazie, necesitatea continuării colaborării româno-bulgare în vederea implementării obiectivelor prioritare cuprinse în strategia UE pentru Regiunea Dunării și pentru promovarea culturală românească în R. Bulgaria și a celei bulgare la noi în țară. Mă bucur că există, din partea ambelor guverne, un puternic angajament de a continua dezvoltarea acestei colaborări și susținerea mai multor evenimente culturale comune”, a declarat Raluca Turcan. Din delegația României care participă la News Delhi face parte și directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Felix Marcu.
Obiectivele din județul Cluj cuprinse în dosar sunt: trei turnuri de observare de la Chiuiești, castrul de la Cășeiu, turnul de observare de la Cășeiu, turnul de observare de la Câțcău, 9 turnuri de observare de la Poieni, un val de apărare de la Poieni, castrul de la Bologa, turnul de observare de la Bologa, turnul de observare de la Căpușu Mare, castrul de la Gilău, trei turnuri de observare de la Gilău, turnul de observare de la Luna de Sus, castrul de la Potaissa Turda, două turnuri de observare de la Săvădisla(Hășdate și Finișel), două turnuri de observare de la Băișoara și un turn de observare din cartierul clujean Mănăștur.
La începutul lunii iunie dosarul Limes a primit aviz pozitiv pentru înscrierea în în patrimoniul UNESCO.
Pe teritoriul României se află nu mai puțin de 1.500 de kilometri de frontieră a Imperiului Roman. Programul Național Limes este cel mai ambițios proiect pe care-l are țara noastră în privința prezervării patrimoniului și vizează includerea pe lista UNESCO.
Începând cu anul 500 î.Hr., Imperiul Roman și-a extins teritoriul prin părți ale Europei și Africii de Nord până când granița sa a ajuns la aproximativ 7.500 de kilometri până în secolul al II-lea. Segmentul românesc, Limesul Dacic, a fost operațional între 106 și 271 d.Hr. Acesta reprezintă cea mai lungă și mai complexă graniță terestră a unei foste provincii romane din Europa. Traversand peisaje diverse, este definit de o retea de situri individuale care includ castre legionare, forturi auxiliare, metereze de pământ, turnuri de veghe, tabere temporare și cladiri seculare. Dacia a fost singura provincie romană aflată în întregime la nord de Dunăre.
Cosmin PURIȘ
