ANAF să se ocupe de marii datornici, nu de unde a avut românul bani de cafea!
Deficitul bugetar al României pentru sfârșitul anului 2025 a fost negociat cu Comisia Europeană la 8,4% din PIB, în ciuda țintei inițiale de 7%. În primele șapte luni ale anului, deficitul a fost de 4,04% din PIB, la fel ca în 2024. La nouă luni a crescut la 4,54% din PIB (aproximativ 86,36 miliarde lei). Guvernul a anunțat că va depune eforturi pentru a ajunge la o țintă de deficit de 6% pentru 2026. Oamenii de afaceri clujeni nu cred însă că anul acesta sinusoida deficitului bugetar se va stabiliza, existând la ora actuală numeroși factori care împiedică acest lucru: de la incapacitatea structurilor statului de a colecta sume la buget, la o lipsă de voință politică.
Nu poți pune bani în sac, dacă nu îl coși
Prim-vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, clujeanul Augustin Feneșan, consideră că guvernul Bolojan nu reușeșete să stăpânească acele cheltuieli bugetare „care vin în cascadă”. „Guvernul Bolojan a moștenit cheltuieli istoric antamate de guvernele anterioare și nu pot fi stopate. Din păcate, guvernul actual s-a grăbit să înregistreze creșteri la veniturile bugetare dar din taxe și impozite, în loc sa caute, în primul rând, să stopeze robinetul cheltuielilor. Or degeaba cauți să pui bani în sac, dacă nu coși mai întâi găurile din fundul acestuia. Este o politică de-andoaselea și nu trebuie să fii specialist în finanțe să realizezi asta. Chiar nu realizează domnul prim ministru Bolojan că nu ai cum să stopezi „din prima” contractele în derulare? Contracte între companii, contracte între companii și stat, contracte colective de muncă… Astea nu pot fi stopate sau modificate de pe o zi pe alta sau chiar deloc, pentru că sunt legi care reglementează raporturile comerciale și de muncă, care girează cheltuielile. Ca urmare, mult trâmbițatele reduceri de cheltuieli nu s-au materializat aproape de loc. Pentru că strategia aplicată de guvern și primul ministru nu s-a pliat pe situația reală. Era, deci, de așteptat ca reducerea de cheltuieli să nu se materializeze” – spune Augustin Feneșan.
Instabilități, convulsii și o spirală financiară
Acesta consideră că de altfel nici o măsură eficientă nu a intrat în aplicare. ”Nici problema pensiilor speciale nu a fost rezolată. Este clar că se tergiversează intenționat. De privilegiați nu se atinge domnul prim ministru. În schimb s-a venit cu constrângeri în dreptul populației, cu suite de taxe și impozite, cu eliminări sau diminuări de idemnizații de la mame, cu tăieri de burse la studenți, cu tăieri de pensii, cu disponibilizări, cu tot felul de constrângeri, doar-doar s-ar mai strânge ceva la buget. Dar pe partea de reduceri de cheltuieli nu s-a operat absolut nimic. La toate acestea se adaugă cursul nestopat al neînțelegerilor din coaliție care creează instabiliatate. Nu poți lua măsuri ferme, clare, cu viziune dacă starea de beligeranță în coaliție se menține. Acest lucru se proiectează în tot: de la starea de spirit a populației, la prețuri. Chiar și în politica externă a țării se reflectă aceste instabilități și convulsii. Ei cred că se poate merge în continuare cu acest mod de a guverna: cu credite lunare de zeci de miliarde pe lună, luate de la bănci pe dobânzi împovărătoare. Deci o așa gândire politică duce România din rău în mai rău. Guvernul acesta a băgat țara într-o spirală financiară, a creșterii cheltuielilor bugetare, pe care nu o poate stăpâni. Ca urmare am devenit o țară neatractivă pentru investitori” -menționează Feneșan.
ANAF-ul nu intră la fimele protejate politic
Prim vice-președintele CNIMM crede că „… guvernul a crescut TVA cu două procente în disperarea sa după bani. Dar, din păcate, lucrul acesta s-a răsfrânt doar asupra bunilor platnici, care oricum își plătesc datoriile față de stat. Cei care nu plătesc, nici nu sunt stresați de neplată. Indifernet că TVA este 5% sau 50 %. Aici ANAF-ul ar trebui să dea dovadă de fermitate, să intre cu legea în mână pe poarta acestor companii rău-platnice și ia măsurile care se impun. Dar, din păcate, ANAF-ul nu face asta. La unele firme intră, la altele nu, pentru că în România fucnționează în continuare protecția politică. ANAF-ul nu intră la firme protejate politic. Se știe asta și totuși se acceptă această stare de lucruri. Or tocmai instituția vitală pentru bugetul statului ar trebui să identifice serios aceste firme protejate politic și să le execute. Mai mult, cine nu achită TVA-ul, nu achită nici asigurările sociale, lasă oamenii descoperiți din punct de vedere al asigurării medicale, creînd tot felul de neplăceri salariaților. Dar aceste firme, care sunt o nenorocire pentru economia onestă și pentru buget, nu prea sunt deranjate de ANAF: așa sunt ele, au dreptul să nu plătească. Și asta sub protecția vizibilă a guvernanților. ANAF-ul se ocupă de persoanele fizice, deci de unde vin sume mărunte: Atenție, a băut bietul român cafea în Piața Unirii ! Oare de unde a avut bani? Gândiți-vă că 96 – 97 % din încasările bugetare sunt încasări benevole, adică provenite de la oameni și firme care își achită benevol datoriile către stat. Împactul ANAF în recuperări de sume este de 1-2 %. Oare merită să mai ținem o asemenea instituție în termenii în care este construit acum și la modul cum funcționează? Când în spatele acestei instituții sunt jocuri politice, ea este ceea ce vedem acum. Și este descurajant pentru orice om cinstit și pentru orice investitor dispus să lucreze onest” – concluzionează prim-vicepreședintele CNIMM.
O axă cu erori și o chestiune de orgoliu
Mircea Orniciuc este antreprenorul unei firme de construcții din județul Cluj. Acesta consideră că premierul ilie Bolojan se laudă nejustificat cu evitarea intrării României în incapacitate de plată. „Este adevărat, politica fiscal bugetară a acestei țări a fost una dezastruoasă îl ultimii 15 ani. Situația aproape de colaps a bugetului nu vine doar de la Ciucă și Ciolacu. Vine din erorile unei întregi axe: Boc, Predoiu, Ponta, Oprea, Cioloș, Grindeanu, Dăncilă, Cîțu și Orban. Unul și unul, cu politici economice care nu au adus beneficii țării, ci doar partidelor. La toți aceștia a primat politica de partid, nu politica economică. Ei au fost cei care au generat în fluxul economic și în buget hiatusuri prin politici oarbe, care se bazau pe împrumuturi bancare la dobânzi împovărătoare. Acum ne izbim de altceva: taxe și impozite pe fum, pe vreme, pe nopțile fără lună, pe mersul pe jos…. Mai nou se cochetează iar cu creșterea TVA-ul, panaceul revenirii bugetar-fiscale. TVA-ul a devenit principala pârghie pentru scoaterea țării din criză. Or asta înseamnă micșorarea consumului dată de creșterea prețurilor. Încet se va generaliza sărăcia, firmele vor intra în colaps, producția va scădea. Eu sunt convins că premierul Ilie Bolojon simte deja aceste lucruri dar este greu să schimbi macazul. Poate este și o chestiune de orgoliu. Dar încet-încet credibilitatea în aceste măsuri va scădea. Iar ieșiri în stradă, iar proteste, iar stare de neașezare….Prețurile la materialele de construcții au crescut, deci și la produsul final. Piața imobiliară începe să de semne de oboseală. Mă îngrijorez!” -spune Mircea Orniciuc.
Beniamin Pascu
Articolul Oamenii de afaceri clujeni, nemulțumiți de politica fiscală apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
