June 25, 2024

Prodigioasa creativitate muzical-literar─â a Adei Milea e ├«ndeob╚Öte cunoscut─â ╚Öi apreciat─â ca atare de un segment rafinat al publicului. Se poate spune c─â artista are un public al ei. Ea a ├«nregistrat r─âsun─âtoare performan╚Ťe ├«n cariera e╚Öalonat─â pe un num─âr apreciabil de ani. De aproape dou─â decenii, Ada Milea ne c├ónt─â ╚Öi ne ├«nc├ónt─â prin n─âstru╚Önice combina╚Ťii ├«ntre melos ╚Öi cuv├ónt. Compune muzic─â pentru spectacole ╚Öi filme, are concerte ╚Öi proiecte, e prezent─â pe scene ├«n turnee ╚Öi pe micul ecran. E inspirat─â ├«n ceea ce face ╚Öi nu gre╚Öe╚Öte s─â fie altfel dec├ót original─â. Unic─â ├«n stilul dezvoltat inteligent, garnisit cu modula╚Ťii sonore ghidu╚Öe. Muzica ei a devenit de mult timp un brand cultural rom├ónesc. Na╚Ťionalul clujean a repurtat succese ├«nsemnate cu c├óteva din proiectele propuse de ea, printre care spectacolele-concert S├ónziana ╚Öi Pepelea (2013), Svejk ├«n concert ote o(2017), Chiritza ├«n concert (2019), O scrisoare pierdut─â ├«n concert (2020). Unele dintre acestea fiind premiate la diferite competi╚Ťii na╚Ťionale de profil.

Dup─â ├«ndelungate popasuri ├«n comedia clasic─â, rom├óneasc─â ╚Öi universal─â, Ada Milea s-a l─âsat inspirat─â de scrierile Hertei M├╝ller, laureata cu Nobel ├«n 2009, ╚Öi a prelucrat (cum altfel dac─â nu ├«n stil personal?) fragmente din opera literar─â a acesteia. Fragmente referitoare la biografia scriitoarei de limb─â rom├ón─â ╚Öi german─â, emigrat─â din Rom├ónia ├«n 1987, cu pu╚Ťin timp ├«nainte de pr─âbu╚Öirea lui Ceau╚Öescu. Adev─ârurile dure ╚Öi nostalgice despre copil─âria ╚Öi via╚Ťa tr─âite ├«n Rom├ónia sunt puse pe note de o cald─â melancolie ╚Öi candid─â melodicitate, adunate sub titlul C├óntece de speriat frica. Mica sal─â a Eupforionului a fost astfel aranjat─â ├«nc├ót intimitatea creat─â s─â adune laolalt─â prietenii de pe scen─â cu cei de pe gradenele (incomode, din p─âcate).

┬á┬á┬á ├Än spa╚Ťiul ├«ngust de joc ne-a ├«nt├ómpinat statura impun─âtoare a lui Miron Maxim, la costum, ca un avertisment sever la ceea ce urma s─â ni se prezinte. Securistul cu ╚Ťinut─â sobr─â ╚Öi mers ap─âsat, sigur de sine ╚Öi de menirea lui. Personaj simbolic tipic pentru un regim poli╚Ťienesc, el avea sarcina s─â supravegheze tot, s─â reprime din fa╚Ö─â orice tendin╚Ť─â de ├«mpotrivire fa╚Ť─â de regimul comunist la putere. ╚śi Herta se ├«mpotrivea cum putea scr├ó╚Önind din din╚Ťi, dup─â ce mama ei a fost deportat─â ├«n Uniunea Sovietic─â, unde a fost de╚Ťinut─â cinci ani ├«ntr-un lag─âr de munc─â for╚Ťat─â. Credeam c─â vor fi ni╚Öte c├ónticele acompaniate la chitar─â ╚Öi at├ót. Dar Ada Milea trimite pe scen─â mai mul╚Ťi prieteni ├«n jurul Anc─âi Hanu, interpreta principal─â, adic─â EA, cea dispus─â s─â-╚Öi pun─â ├«n c├óntec propria biografie fragmentat─â. Ceilal╚Ťi sunt: Prietenul de la chitar─â electric─â Radu Dogaru, Prietenul de la tobe Cristian Rigman, Prietenul de la clape ╚Öi bas Mihnea Blidaru, Mama: Adriana B─âilescu, Prietena de la lumin─â ╚Öi de la regia tehnic─â: M─âd─âlina M├ónzat ╚Öi Securistul de la sunet Vlad Negrea. Ei formeaz─â echipa muzical─â a teatrului, exersat─â ╚Öi ├«n alte spectacole de aceea╚Öi factur─â. Evocarea atmosferei glaciale din anii dictaturii mi-a amintit de ├«nscen─âri mai mult sau mai pu╚Ťin reu╚Öite din stagiunile trecute ale Na╚Ťionalului clujean, cum ar fi Amalia respir─â ad├ónc (regia Alina Nelega, 2014), unde Anca Hanu era o adorabil─â pionier─â frunta╚Ö─â sau Singur printre m├órlani (regia ╚Öi coregrafia Andrea Gavriliu, dup─â texte de Florin Bican, 2019), secven╚Ťe comice construite pe un e╚Öafodaj parodiat de c├óntece patriotice ╚Öi sintagme ridicole, lozinci specifice ├«n epoc─â.

Calit─â╚Ťile vocale ale Anc─âi Hanu au fost exploatate ╚Öi ├«n rolul de un comic grotesc al Chiri╚Ťei, amintit deja. ├Än actuala premier─â a Na╚Ťionalului clujean, talentata actri╚Ť─â adaug─â la umorul subtil fine╚Ťea unei sensibilit─â╚Ťi poetice r─ânite ├«n lupta cu realitatea devastatoare. Dar nu realitatea obiectual─â, fizic─â, ci aceea social─â, ├«ntre╚Ťinut─â cu brutalitatea pumnului ├«n gur─â. ├Än copil─ârie, ca orice copil crescut la ╚Ťar─â, mergea cu vacile la p─âscut ├«n natur─â. ├Än ciuda peisajului frumos din jur, i se p─ârea c─â nu face parte din el. O und─â de ├«nsingurare se produce. Ea se va accentua cu anii ╚Öi c├ónd va ajunge traduc─âtoare ├«ntr-o fabric─â (v─â mai aminti╚Ťi? ÔÇ×ce frumos ora╚Ö, fabrici ╚Öi uzineÔÇŁ c├ónta stingher Alexandru Andrie╚Ö acompaniindu-se la muzicu╚Ť─â) se va lovi de bra╚Ťul dur al Securit─â╚Ťii, care a marcat-o profund. Demersul Adei Milea e ╚Öi un prilej de a cunoa╚Öte mai multe despre scriitoarea n─âscut─â ├«n comunitatea ╚Övabilor din Banat. Desprind din exegeza f─âcut─â de Cristina Hodean asupra operei laureatei cu Nobel: ÔÇ×ÔÇŽcred c─â cea mai potrivit─â denumire a scrisului Hertei M├╝ller este de literatur─â a disiden╚Ťei, politice ┼či literare, personale ┼či de grup, ca membr─â a Grupului de Ac╚Ťiune Banat (Aktionsgruppe Banat).ÔÇŁ ┬áDar nu de aceast─â latur─â incisiv─â a scrierilor Hertei M├╝ller este atras─â ├«n mod deosebil Ada Milea, ci de poeticitatea textelor, de fine╚Ťea observa╚Ťiilor ╚Öi a tr─âirilor din anii copil─âriei ╚Öi urm─âtorii p├ón─â la emigrare. Sunt grijile m─ârunte ale mamei ca feti╚Ťa ei s─â aib─â batist─â curat─â la ea c├ónd merge la ╚Öcoal─â, episod excelent realizat, batist─â-simbol fluturat─â ╚Öi la desp─âr╚Ťirea de prietena sa, c├ónd pleac─â definitiv ├«n lumea liber─â. Pe l├óng─â caruselul cuvintelor decupate, cu litere a╚Öezate ├«n spiral─â pe unul din st├ólpii s─âlii studio, EA, eroina, naratoarea ├«mpov─ârat─â de ap─âsarea trecutului, aminte╚Öte despre caruselul (noi, copiii, ├«i spuneam ringhi╚Öpil) ├«n care era, copil─â, tr─âia exaltat─â sentimental c─â e singur─â proiectat─â pe azurul cerului, simbol al libert─â╚Ťii. Pornind de la impulsurile textuale, spectacolul e foarte bine lucrat ╚Öi vizual. C├ónd scotoce╚Öte prin geamantanul amintirilor, EA scoate la iveal─â numai cuvinte pe cartoane, din cartoane, sumedeniede cuvinte risipite ├«n jur. Zestrea memorial─â stocat─â ├«n paginile scrise devine evident─â, material. C├ónd cartona╚Öul cu cuv├óntul cer ajunge vizibil, pe jos, este c─âlcat ├«n picioare ╚Öi strivit cu ur─â de securest. Multe sugestii de acest fel sunt legate ├«ntr-un lan╚Ť ce se ├«nfirip─â sensibil ╚Öi coloreaz─â biografia sentimental─â a eroinei: z─âpada, batista, dic╚Ťionarele, prietena confident─â. Scenografia lui Alexandru Mure╚Öan d─â o sugestie de munc─â ├«n fabric─â prin biroul demodat cu dic╚Ťionare ╚Öi scar─â ata╚Öat─â exterior sau d─â iluzia ┬áintimit─â╚Ťii scriitoarei, legat─â ombilical de ma╚Öina ei mecanic─â de scris expus─â pe o m─â╚Öu╚Ť─â. Consultant este Ernest Wichner, reglaj sunet ÔÇô Victor Panfilov, asiatent scenografie ÔÇô Cate Chereche╚Ö. Ca s─â fie c├ót mai veridic─â atmosfera re├«nviat─â pentru o or─â de concert, muzican╚Ťii, figuri pitore╚Öti, prieteni rezoneri ai amintirilor evocate, poart─â pe cap ╚Öapca proletar─â!

Adrian Țion

Foto: Nicu Cherciu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *