June 20, 2024

 

La a treia reprezenta╚Ťie cu Maria Stuart, sala Teatrului Maghiar din Cluj e, ├«n mod nea╚Öteptat, numai pe jum─âtate plin─â. Spectacolul regizorului sloven Diego de Brea dup─â piesa lui Friedrich Schiller nu a reu╚Öit s─â capteze ├«n suficient─â m─âsur─â? Nu a ajuns s─â conving─â pe clujeni ╚Öi s─â r─âsp├óndeasc─â vestea unei reu╚Öite ├«n luna aprilie? Sunt convins c─â nu e a╚Öa. Mizanscena regizorului sloven, om de teatru cu crea╚Ťii remarcabile la activ, este un spectacol de text, greu, complex, trenant pe alocuri, e drept, dar este o dezbatere ampl─â ╚Öi acaparant─â, compact─â ca ├«ntindere, dezvoltat─â pe temele culpabilit─â╚Ťilor istoriei, analiz─â ce se las─â mai greu receptat─â ├«n condi╚Ťiile unui secol v├ój├óit ca al nostru. Nu este vorba despre o inadecvare a temei la postmodernitatea actual─â. Dimpotriv─â, viziunea de ansamblu asupra discursului se organizeaz─â ├«n limbaj radicalizat actual, marcant expresionist. Sunt convins c─â reprezenta╚Ťiile urm─âtoare vor ├«ntruni un num─âr mai mare de spectatori ╚Öi montarea lui Diego de Brea va fi asimilat─â ca atare, la justa ei valoare. Pentru c─â spectacolul are capacitatea de a incita spectatorul, de a-l pune pe g├ónduri. Pentru c─â spectacolul vorbe╚Öte omului de azi, prins ├«n capcana timpului, incapabil s─â-╚Öi regizeze sau s─â-╚Öi ├«nsceneze propria-i via╚Ť─â, dup─â cum ni se spune, preventiv, ├«ntr-un insolit prolog. ╚śi trauma asta treze╚Öte interes.

Diego de Brea procedeaz─â la diminuarea canonului formal clasicist┬á ╚Öi proiecteaz─â cu mare curaj ╚Öi deplin─â originalitate tragedia Mariei Stuart din secolul al XVI-lea ├«n oglinda ve╚Öniciei, desigur servindu-se insinuant de textul analitic al scriitorului german. O reprezentare a tragicei regine sco╚Ťiene, extras─â din istoricitate ╚Öi nimbat─â ├«n lumina arhetipal─â a sintezei. Spa╚Ťiul de joc impus, ├«mpreun─â cu decorul ÔÇ×aranjatÔÇŁ tot de regizor, provoac─â nedumerire. Scaune pliante, microfoane, stative, o mas─â (unde lorzii protestan╚Ťi vor m├ónca mecanic, insinu├ónd indiferen╚Ťa fa╚Ť─â de soarta reginei detronate), un fotoliu argintat, o platform─â pe ro╚Ťi ca loc al torturii, o sugestie de turn medieval ce con╚Ťine ├«nc─âperea claustr─ârii ╚Öi un ecran cu chipul eroinei, multiplicat ╚Öi apoi fixat ├«n pozi╚Ťia decapit─ârii. Proiec╚Ťii video: Buksa P├ęter. Lumini irizante, reci, ce prelungesc ├«n atemporalitate fiorul conspira╚Ťiilor ╚Öi al tensiunilor dramatice. Light design: Groza Romeo. Amintesc pe ceilal╚Ťi participan╚Ťi la ÔÇ×construc╚ŤiaÔÇŁ scenic─â ╚Öi textual─â a spectacolului: regia tehnic─â Albert Enik├Â; dramaturgia Gyarmati Kata; asistent regie Viola Andrea. Amestecul de piese eterogene de pe scen─â creeaz─â impresia unei s─âli de repeti╚Ťii cu obiecte diverse, ├«nt├ómpl─âtoare. Regizorul precizeaz─â: ÔÇ×Scenografia este de fapt un spa╚Ťiu de lucru, un studio ├«n care se face spectacolul, un spa╚Ťiu al neantuluiÔÇŁ, ceea ce induce ideea de spectacol-atelier. La cele relatate, se adaug─â reproducerea tabloului Peisaj de iarn─â al lui Pieter Bruegel cel B─âtr├ón, despre care se face vorbire spre a augmenta atmosfera glacial─â a expozeului istoric ╚Öi imaginea Mielului Domnului ÔÇô simbol sacrificial aplicat vizual destinului tragic al eroinei. Costumele propuse de┬á Bocskai Gyopar extrag personajele din istoricitatea lor ├«nnegurat─â spre a deveni prototipuri ale conspira╚Ťioni╚Ötilor universali sau ale manipulatelor personaje modelate de istorie. ├Än bun─â parte, comploti╚Ötii sau ap─âr─âtorii ordinii publice sunt ├«nve╚Öm├ónta╚Ťi ├«n c─âm─â╚Öi negre, cu chipie de aceea╚Öi culoare, reprezentan╚Ťi ai statului poli╚Ťienesc.

Abordarea textului clasic schillerian (tragedie ├«n cinci acte, cu replici lungi ╚Öi consistente) se face ├«ntr-o manier─â ce exclude conven╚Ťionalismul. Ca la un workshop, actorii ├«╚Öi rostesc replicile ╚Öi citesc de pe foi cu aceea╚Öi implicare ╚Öi maxim─â d─âruire pentru a intra ├«n spiritul personajelor ├«ncredin╚Ťate, dar sunt destule cazuri c├ónd ╚Öi ie╚Öind din pielea personajelor, ei r─âm├ón la fel de gravi, marca╚Ťi de tensiunea creat─â ├«n jurul procesului intentat Mariei Stuart, c─âci despre un proces adev─ârat este vorba. Sunt ultimele trei zile din via╚Ťa reginei sco╚Ťiene, acuzat─â ╚Öi pedepsit─â pentru tr─âdare ╚Öi inten╚Ťie de uzurpare.

Spectacolul are o tensionare ascendent─â a subiectului p├ón─â ├«n momentul decapit─ârii. Acuzatorii se ├«ntrec ├«n a formula verdicte incriminatorii. Dup─â acest punct culminant redat emo╚Ťionant ├«n avanscen─â, urmeaz─â seria unor reconsider─âri, regrete, ├«nvinuiri superflue ╚Öi ritmul confrunt─ârilor prime╚Öte alt─â carna╚Ťie. Dezbaterea gliseaz─â spre reflexivitate ╚Öi maximalizarea suferin╚Ťei, a sacrificiului de esen╚Ť─â biblic─â. Maria Stuart interpretat─â de Imre ├ëva e o prezen╚Ť─â scenic─â miraculoas─â, omniprezent─â, ├«n stare s─â redea complexitatea spiritual─â a unei femei puternice, care se zbate, ├«n aceast─â lume a intereselor politice, s─â ias─â la limanul drept─â╚Ťii pentru a-╚Öi c├ó╚Ötiga libertatea dorit─â. Dar, ca oriunde ├«n lumea de ieri ╚Öi de azi, oportunitatea politic─â poart─â masca justi╚Ťiei ╚Öi deranj├ónd, este ├«nl─âturat─â din joc.┬á Fiind catolic─â ╚Öi francez─â, ea este detestat─â de protestan╚Ťii sco╚Ťieni, iar ÔÇ×limba francez─â indic─â pe du╚Ömanul AnglieiÔÇŁ. Imre ├ëva d─â m─âsura talentului ei ├«ntr-un rol de compozi╚Ťie de mare anvergur─â ╚Öi profund dramatism. Ac╚Ťiunea se focalizeaz─â pe procesul Mariei Stuart ╚Öi de aceea, apari╚Ťia rivalei, ├«n persoana Elisabetei I a Angliei, e umbrit─â de personalitatea acesteia. T├Âtszegi Zsuzsa creioneaz─â o femeie cu reac╚Ťii umane vizavi de veri╚Öoara ei ├«ncarcerat─â, dar pune ├«nainte de toate, interesele politice. Actri╚Ťa ├«ntruchipeaz─â o persoan─â sever─â, st─âp├ón─â pe for╚Ťa ei de persuasiune asupra celorlal╚Ťi. Cele dou─â femei se situeaz─â pe locuri diferite ├«n acest proces continuu cu lumea ostil─â a b─ârba╚Ťilor. Una cade victim─â, cealalt─â izb├ónde╚Öte. Suita b─ârba╚Ťilor, lua╚Ťi ├«mpreun─â dar cu roluri diferite ├«n intrig─â, e format─â din Sz├╝cs Ervin (Robert Dudley, conte de Leicester), Viola Gabor (George Taibot, conte de Shrewsbury), B├ícs Mikl├│s (William Cecil, baron de Burleigh, mare trezorier), Bir├│ J├│zsef (Amias Paulet, cavaler) ╚Öi Bodolai Bal├ízs (Mortimer). Modul ├«n care interac╚Ťioneaz─â personajele, deghizate uneori ├«n simpli actori, aminte╚Öte de capodopera lui Vlad Mugur din 2001 Hamlet, montat─â pe scena Teatrului Na╚Ťional din Cluj. ╚śi acolo, actorii citeau de pe foi la ├«nceput, implement├ónd ideea de reluare, de respunere a binecunoscutei tragedii. Un fel de teatru ├«n teatru, un fel de worksop ├«n plin─â desf─â╚Öurare. Ba mai mult, o repovestire a cunoscutei tragedii din perspectiva prezentului, cu trimiterile pe care le presupune azi un asemenea demers artistic.

Adrian Țion

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *