Emoția autentică este trăsătura definitorie când vine vorba despre lucrările pictural-sculptural-grafice ale maestrului Octavian Cosman, sărbătorit recent în mijlocul unui public generos, alături de familie, prieteni și colegi de breaslă, în sălile de onoare ale Palatul Banffy. O artă complexă, exploratorie în cheie modernistă, căreia însă nu îi lipsește neuitarea și valorificarea din plin a elementelor originare ale creației, a rădăcinilor. Expoziția retrospectivă a artistului, sub genericul Porțile veșniciei – curator dr. Dan Breaz, vernisată la Muzeul de Artă din Cluj – amfitrion eveniment prof. dr. Lucian Nastasă-Kovács, invitat special acad. prof. dr. Ion Pop – ne propune o (re)descoperire a temelor centrale din opera domniei sale, teme care se întâlnesc, la orizont, în punctul statornic al credinței, în poarta spre transcendență.
Dacă unele serii subliniază recurent ideea înrădăcinării sau cea a „încapsulării” în acvarii existențiale (invizibile, dar totuși reale) sau în așa-numitele Orașe de nisip (clepsidre ale Timpului), alte cicluri ca Oasis, Spațiu alternativ sau Poarta periplului (foto cover) pun în lumină investigarea subiectivă a potențialelor geografii exterioare, spații de refugiu și, respectiv, intrarea în peisajul final al Vieții de Apoi („trecerea definitivă”).
Elementele de inspirație biblică străbat consecvent creația artistului Octavian Cosman. Semințele sunt un simbol pentru fertilitate, cuplul adamic, pentru om ca și creație divină, pentru viață, pentru sursa primară pe care se poate clădi. Legătura cu pământul este una organică, profund interiorizată, evidențiată cu prisosință în Poemul semințelor (1883), al cărui text ce susține lucrarea merită a fi redat în integralitate: „Dacă semnul acesta/ ar fi pentru mine aș/ ține foarte mult să/ aibă o față de lumină/ iar alta de izvor cu apă/ lină și de aici încolo/ descifrarea poate să/ unduiască asemeni/ holdelor sub vînt/ fiindcă oricând voi ști/ drumul spre semnul meu/ de aur pur candid și/ verde ud la rădăcină podi-/ șuri fără de sfârșit peste/ mine brazdă fără somn/ și viu lăcaș de tină.” De altfel, opera în ansamblu a artistului poate fi lecturată asemeni unui prelung poem, modernist, cu accente tradiționaliste.
Momente puternice precum Răstignirea, Învierea, Apocalipsa, Exodul poporului evreu prin Marea Roșie sunt generate artistic prin esențializare și cu aceeași privire convergentă spre Lumina centrală, spre ispășire – individuală și de obște. Atitudinea empatică pe care maestrul Octavian Cosman o adoptă se relevă în conceptele de dualitate și colectivitate, ce revin cu o frecvență considerabilă în diversele sale ipostazieri plastice.
Explorarea despre care vorbeam nu se rezumă doar la variațiile inedite în interiorul aceleiași teme-nucleu, cum sunt, de pildă, Icarul – o întrupare a încercării de depășire a propriei condiții – sau seria Sorilor dubli (Soare dublu pe țărm, Soare dublu abstract, Soare dublu perplex ș.a.), care interferează și cu alte subiecte, sau Orașele de nisip, ci această tendință artistică se remarcă și în îngemănarea dintre tradiție și fantastic, dintre ludic și legendar, accesată deopotrivă în pictură și sculptură, prin forța redării unor personaje emblematice: Pegas, Nike, Don Quijote de la Mancha, Călărețul alb, Arlechin etc.
Spațiile alternative, oazele de evadare sunt impregnate de un anume exotism, de o geometrie atrăgătoare, în nuanțe calde, vizionare. Însă, la fel de adevărat, un spațiu alternativ poate fi considerat și lumea satului autohton, surprins desfătându-se în mirajul diferitelor anotimpuri (Viața secretă a satului, Primăvara mea). Balansul coloristic induce în egală măsură forță și calmitate, o serenitate aparte. Asemeni peisajelor, portretizările artistului (pictură, xilogravură) impresionează prin detaliile expresive ca și prin reluarea, în fundal, a unor elemente-simbol familiare.
Un portofoliu bogat în semnificații spiritual-culturale, o artă ce se înscrie în linia radicalismului pictural moderat, expoziția retrospectivă Octavian Cosman, Porțile veșniciei, poate fi vizitată până în data de 5 octombrie a.c., de miercurea până duminica, în intervalul orar 10-16.
Iulia GHIDIU
Articolul Octavian Cosman sau expresia modernă a artei poematice apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
