June 16, 2024

Portretele în ulei ale memorandistului dr. Ioan Rațiu și a soției sale Emilia, fotografii de epocă, corespondență, litografii, exemplarul tipărit al Memorandului, documentele ședinței Partidului Național Român din 25 martie 1892 când s-a hotărât data trimiterii actului la împăratul de la Viena, toate acestea le găsiți într-o expoziție deosebită dedicată împlinirii a 130 de ani de la mișcarea memorandistă a românilor din Transilvania (1892-1894). 

Este vorba despre expoziția intitulată „Memorandul românilor din Transilvania și procesul de la Cluj – 130 de ani”, care poate fi vizitată până în data de 16 iulie 2024 la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Expoziția evocă judecarea și condamnarea memorandiștilor în procesul care avut loc între 7-25 mai 1894 în Palatul Reduta din Cluj, sediul actual al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Coordonatorul expoziției este dr. Ovidiu Muntean de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. 

 

Procesul de la Cluj, reflectat în expoziție 

Încă din prima sală a expoziției, vizitatorii sunt introduși în atmosfera acelor timpuri cu o fotografie a dr. Ioan Rațiu, din ultimii ani de viață, cu eșarfă tricoloră și decorațiile primite din partea statului român. Alăturat se găsesc ordinul Coroana României și Steaua României, acordate de regele Carol I, dar și medalii jubiliare Carol I al României din anul 1891 și din anul 1906, acesta din urmă primită de soția Emilia Rațiu. De asemenea, mărturii ale pătimirii semnatariilor Memorandului sunt scrisorile din aceeași vitrină, precum scrisoarea memorandiștilor întemnițați la Vacz privind cheltuielile de judecată și plata lor (26 octombrie 1894), scrisoarea de felicitare primită de avocatul Ioan Rațiu în închisoarea din Seghedin (7 ianuarie 1895), dar și scrisoarea trimisă lui Ioan Rațiu de un grup de memorandiști eliberați din închisoare (25 septembrie 1895). De remarcat este scrisul caligrafic al dr. Ioan Rațiu care se poate observa din ciornele folosite de acesta la redactarea celebrei „Declarații” de la finalul procesului din Cluj, 23 mai 1894. Ciornele sunt încadrate de telegrame expediate de diferiți autori la Paris prin care se exprimă solidaritatea cu memorandiștii. 

În cea de-a doua sală, trei tablouri sunt impozante, unul sub formă de fotografie, reprezentându-l pe dr. Ioan Rațiu în anii memorandumului, altul pictură în ulei cu ilustrul om politic la 70 de ani, semnat W. Auerlich, iar al treilea pictat al soției Emilia Rațiu. Din categoria tablourilor care mai atrag atenția sunt tabloul reprezentând biroul de presă român de la Cluj care a transmis articole pe toată perioada procesului memorandiștilor.

Din anul 1894 există o fotografie cu Roberto Fava, corespondentul ziarelor din Italia la procesul memorandiștilor, dar și o fotografie cu avocații memorandiștilor, constituiți în Biroul apărării. Dintre obiectele rare din expoziție, amintim albumul cu fotografii realizat de avocatul Augustin Rațiu pentru a cinsti memoria ilustrului înaintaș dr. Ioan Rațiu. Una dintre fotografiile din acest album, care este expusă, este cea care le înfățișează pe soțiile memorandiștilor. 

 

În vitrinele din a doua sală a expoziției mai putem admira documente rare, precum broșura cu textul Memorandului, apărută în anul 1892, la Tiparul Institutului Tipografic din Sibiu, actele de acuzare redactate de procurorul regal Vita Sandor din 6 decembrie 1893, ședința procesului (25 mai 1894) cu termenele de detenție pentru fiecare memorandist, expunerea de motive redactată de dr. Ioan Rațiu pentru apărarea sa. 

Ziarele vremii zugrăvesc tumultul fraților ardeleni

Expoziția este impresionantă nu numai prin documentele rare și fotografiile de epocă pe care le dezvăluie vizitatorilor, ci și prin apelarea la ziarele vremii. În prezentarea contextului politic premergător Memorandului, în expoziție găsim pagini extrase din ziare românești, precum: „Telegraful Român”, „Federațiunea”, „Gazeta Transilvaniei”. O culoare aparte dau expoziției ziarele în original care scriu despre inițiativa memorandiștilor. Un detaliu mai puțin cunoscut este dezvăluit prin prezentarea primei pagini a ziarului „Turda”, tipărit la București , în iunie 1892, în semn de protest împotriva violențelor de la Turda, care s-au soldat cu devastarea locuinței dr. Ioan Rațiu. Expusă se află și Pîprima pagină a ziarului „Tribuna”publicat în luna iulie 1893 la Sibiu, care este dedicată Conferinței extraordinare a Partidului Național Român.

De asemenea, putem citi din ziarul manifest „Golgota. Organ al durerii poporului român”, care apare la București în luna mai 1894, cum procesul memorandiștilor este unul „de răzbunare”. Așadar, după 130 de ani de la procesul în care ziariștii români și străini citau cuvintele memorabile ale lui dr.Ioan Rațiu, „Ceea ce se discută aici, domnilor, este însăși existența poporului român. Existența unui popor nu se discută, se afirmă!”, suntem invitați, aproximativ în același spațiu, să onorăm memoria memorandiștilor. 

Mișcarea memorandistă a avut o mare însemnătate, ea validând în plan politic o generație nouă, generația Marii Uniri, formată din oamenii politici Alexandru Vaida Voevod, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Teodor Mihali, Ștefan Cicio Pop, Amos Frâncu și mulți alții. 

Expoziția este însoțită de un catalog bilingv în română și engleză, care conține descrierea pieselor expuse precum și textul integral al Memorandului depus la Cancelaria imperială din Viena în 28 mai 1892.

 

Tia SÎRCA

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *