În această perioadă a postului Sfintei Marii, care include inclusiv o hrană de post fără carne, ouă sau lapte, am selectat pentru cititorii „Făclia” o rețetă „bătrânească” de la arheologul culinar Mircea Groza, omul care a cules deja sute de asemenea rețete din satele ardelene. Este vorba de „Păsulă die post”, o zamă interesantă cu fasole verde cu mere pe care bucătarul Mircea Groza a cules-o de la domnul Lungu din satul Hodișu, comuna Poieni, județul Cluj, și pe care a postat-o pe rețeaua personală de socializare, așa cum face cu fiecare „piesă culinară” mai deosebită pentru a o face cunoscută.
Zona în care se prepară zama de „Păsulă die post”, satul Hodiș, este una pitorească, unde puținii bătrâni rămași mai povestesc despre legendele străvechi. „Domnul Lungu este dintr-un sat din județul Cluj, peste deal din Fildu de Sus (județul Sălaj n.red.). Satul se numește Hodișu, dar foarte aproape este și cătunul Dealul luptilor, trei, patru case. Despre Dealul luptilor mi-a povestit și bunul meu prieten Nelu Mangău, vestitul meșter popular și pălincar din Fildu de Sus. Mi-a spus că numele cătunului nu vine de la cuvântul lup, se referă de fapt la luptele, bătăliile ce ar fi fost pe acele dealuri, după cum spune o legendă. Așadar, Dealul luptilor este Dealul luptelor”, scrie Mircea Groza.
După cum precizează arheologul culinar, zama de „Păsulă die post” se gătește în familia Lungu de trei generații: „Prima despre care mi-a spus domnul Lungu că o făcea era bunica lui, Anica Romii născută în 1899 și care a trăit 84 de ani. Apoi zama a fost făcută de mama dumnealui, Viorica Lungu, fiica Anicăi Romii. Ea a trăit 80 de ani. Zama se face și în familia domnului Lungu.”
Rețeta zămii de „Păsulă die post” o reproducem, așa cum a fost transmisă de familia Lungu din satul Hodișu arheologului culinar Mircea Groza: „Se folosesc păstăi de păsulă (fasole – n.red.) domnească de culoare verde și galbenă, păstăi grase. Păstăile verzi sunt mai grase. Se aleg, se spală și se pun la fiert. Mi se pare că înainte se opăreau. Trebuie sa fie mai deasă zama. Se pun la fiert cam un kilogram jumate de păstăi. Merele rotilici (ponice), cele căzute mai ales sau cele luate de pe pom, se taie în două și se scot sâmburii. Se spală. Nu se curăță de coajă! Pe la jumătatea fierberii se pun în oala cu fasole la fiert. Fierb repede. Se scot merele fierte, se terciuiesc si se pun din nou în oală și se amestecă. Cantitatea de mere, orientativ, în jur de 1 kg pentru o oală de 4 l. Se pune sare. Se continuă fierberea. Se face pârgălaș: ulei, ceapă, tiparcă. Se toacă sorponel (cimbrișor de câmp) și petrinjel (n.red. pătrunjel). Se pune pârgălașu și tocătura și se amestecă. E gata! Poate fi și cu mujdei adăugat. E o mâncare de post foarte gustoasă. Parcă îmi amintesc că uneori măicuța punea și morcov în zama asta”.
În zona Poienilor, potrivit informațiilor strânse de Mircea Groza, fasolea cu par (cea urcătoare), care se folosește verde (păstăi), dar și boabe este denumită „domnească”. Pentru a identifica mai ușor fasolea așa-numită „domnească”, ne orientăm după culoarea bobului matur, un bob de culoare albă, dar care are o mică pată de culoare neagră sau galbenă-portocalie.
sursă foto: Mircea Groza
Tia Sîrca
