La granița dintre trecut și prezent, dintre filonul tradițional și nevoia de expresie contemporană, se naște un proiect unic în România: „Portul popular – noi valenţe şi sursă de inspiraţie”. În premieră națională, 14 designeri vestimentari consacrați și emergenți își pun amprenta creativă pe piese istorice din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, oferindu-le o viață nouă și o reinterpretare care vorbește, deopotrivă, despre memorie și actualitate.
Un proiect de pionierat cultural
Este pentru prima dată când în România:
- Obiecte de patrimoniu textil – costume populare autentice – sunt readuse la viață printr-un proces de creație contemporană.
- Un muzeu etnografic găzduiește un eveniment de modă de asemenea anvergură.
- O piesă vestimentară primește o dublă valoare în cadrul aceleiași expoziții: cea tradițională și cea modernă.
Proiectul, coordonat de designerul și cercetătorul Călina Langa, se desfășoară pe parcursul a șapte luni de cercetare și creație, timp în care artiștii au studiat în detaliu piesele din colecția muzeului și le-au transformat în ansambluri vestimentare unicat. Intenția declarată este una de recontextualizare: cum poate fi reintegrat portul popular într-o societate globalizată și cum poate deveni el sursă de inspirație pentru moda de zi cu zi.
„Este despre un fel de a-ți depăși propriile limitări în scopul reactualizării, redefinirii unui obiect cu valoare materială și, deopotrivă, imaterială”, afirmă Călina Langa.
Designerii și universurile lor
Lista creatorilor implicați dezvăluie un spectru amplu de abordări și sensibilități:
- Maria Amelian transformă hainele în „entități” care modelează corpul și pun în valoare expresivitatea ființei.
- Teodora Baciu Ilca aduce principiile slow fashion în prim-plan, cu piese care spun povești și rezistă în timp.
- Andra Clițan, designer și cercetător cu experiență internațională, leagă meșteșugurile transilvănene de influențe globale.
- Jessica Durco, cea mai tânără dintre participanți, își croșetează manual creațiile, cu o delicatețe ce transformă fiecare detaliu în semnătură personală.
- Ana Farîma reușește să îmbine experiența moldovenească cu scena internațională, după participări la festivaluri de modă din Linz, București sau Cluj.
- Cristina Grama propune un stil couture versatil, între pret-a-porter și piese de scenă.
- Călina Langa, curatorul proiectului, se situează la intersecția dintre practică, teorie și cercetare academică în design vestimentar.
- Diana Anamaria Lazăr (Rajkumari) explorează frumusețea reciclării și a inspirației provenite din costumele tradiționale indiene.
- Cristina Lazăr, cadru didactic la Timișoara, își expune creațiile pe podiumuri naționale și internaționale.
- Luciana Matei aduce experiența de peste 25 de ani în design, îmbrăcând personalități artistice și recreând piese inspirate din costume vechi.
- Zsolt Popa îmbină tradiția și modernitatea cu accente extravagante și mesaje puternice.
- Roberta Ritter, absolventă recentă a Facultății de Design din Arad, a colaborat deja cu Irina Rimes într-un proiect inspirat din folclor.
- Vișovan Anamaria Mihaela, premiată pentru inovație, aduce prospețimea generației tinere.
- Nicolai Vulpe, reprezentant al promoției 2025 a UAD Cluj, propune o viziune avangardistă și analitică, reinterpretând portul tradițional prin lentila modernității.
Două momente-cheie
Proiectul va avea două evenimente publice majore:
- Vernisajul: joi, 11 septembrie, ora 18, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Publicul va putea admira creațiile alături de piesele originale din patrimoniu, într-un dialog vizual inedit.
- Finisajul: joi, 25 septembrie, ora 18, la Palatul Reduta. Acesta se va desfășura sub forma unei prezentări de modă, unde ținutele vor fi prezentate de sine stătător, desprinse de contextul muzeal, pentru a-și afirma autonomia artistică.
Portul popular ca resursă vie
„Portul popular – noi valenţe şi sursă de inspiraţie” este mai mult decât o expoziție sau un eveniment de modă – este o încercare de a redeschide dialogul dintre trecut și prezent. Prin intermediul designerilor, costumul tradițional nu mai este doar o relicvă de muzeu, ci devine o resursă vie, capabilă să inspire și să modeleze estetica contemporană.
Astăzi, când identitatea culturală se negociază permanent între autenticitate și adaptare, acest proiect arată că tradiția nu înseamnă stagnare, ci continuitate. Costumul popular, odinioară expresie a comunității și a apartenenței, poate fi repus în circulație culturală ca expresie a individualității și creativității.
Articolul Portul popular, între tradiție și inovație – Designerii români reinventează patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
