EFE
Ofensiva israeliană din Gaza, descrisă drept genocid de mai multe ţări şi organizaţii internaţionale, a fost condusă în principal din aer. Israelul a lansat tone de bombe asupra Fâşiei Gaza, ucigând zeci de mii de civili, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, care a documentat peste 20.000 de decese de copii.
Fetiţa Hind Rajab
Pe 29 ianuarie 2024, fetiţa palestiniană Hind, în vârstă de 6 ani, se urcă într-o maşină cu cei patru veri şi cei doi unchi ai săi pentru a părăsi cartierul Tel al-Hawa din nordul oraşului Gaza. La scurt timp după aceea, un tanc israelian atacă vehiculul, ucigând toţi pasagerii, cu excepţia lui Hind şi a verişoarei sale de 15 ani, Layan Hamada.
Hamada, după ce îşi sună unchiul, este contactată de serviciile de urgenţă ale Semilunii Roşii. Hamada le spune că există un tanc în apropiere. Se aud 62 de focuri de armă, tânăra ţipă şi este ucisă. Totul este înregistrat. Paramedicii vorbesc cu Hind în apeluri ulterioare, în care fata le spune că se lasă întunericul, că îi este frică şi îi roagă să vină să o ia.
O ambulanţă pleacă să o caute, dar comunicarea cu vehiculul este întreruptă. Aproape două săptămâni mai târziu, ambulanţa este găsită incendiată, precum şi rămăşiţele pământeşti ale celor doi paramedici. Hind este şi ea moartă. Caroseria maşinii în care se afla prezintă 335 de găuri de glonţ, conform unei anchete realizate de Forensic Architecture.
Cincisprezece salvatori şi paramedici
La sfârşitul lunii martie 2025, armata israeliană ucide şi înmormântează într-o groapă comună nouă paramedici şi şase salvatori care se îndreptau spre Rafah (sud), în convoi, în căutarea supravieţuitorilor unui bombardament anterior.
Armata israeliană a susţinut iniţial că vehiculele nu erau marcate corespunzător, nu aveau luminile aprinse şi se deplasau „suspect” în direcţia soldaţilor. Dar o înregistrare video făcută de unul dintre paramedicii ucişi şi recuperată de pe telefonul său mobil în aprilie arată o maşină de pompieri şi ambulanţe clar marcate care, fără avertisment, au fost atacate.
În înregistrare, paramedicul Refat Radwan poate fi auzit rugându-se cu voce tare înainte de a fi ucis. Când Semiluna Roşie şi Biroul Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) au primit undă verde pentru a se apropia de locul incidentului, la 30 martie, au găsit cadavrele îngropate şi vehiculele transformate într-un morman de fiare contorsionate.
În acest caz, condamnat pe scară largă de comunitatea internaţională, armata israeliană a admis existenţa unor „neînţelegeri operaţionale” şi a demis un ofiţer, pe care l-a descris drept un militar „foarte respectat”.
Fotojurnalista Fatma Hassouna
La mijlocul lunii aprilie, fotografa Fatma Hassouna, proaspăt căsătorită, în vârstă de 25 de ani, a fost ucisă într-un atac aerian israelian asupra nordului Fâşiei Gaza. Alţi şase membri ai familiei sale, inclusiv sora ei însărcinată, şi-au pierdut viaţa.
Hassouna este protagonista documentarului „Pune-ţi mâna pe suflet şi mergi”, lansat postum şi în care tânăra discută prin apel video cu regizorul filmului despre dificultăţile de a supravieţui în Gaza.
Un total de 240 de jurnalişti au fost ucişi de Israel în Gaza, cel puţin unul din patru în atacuri deliberate, potrivit Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor.
Cei 9 copii ai doctoriţei Alaa al-Najjar, specializată în pediatrie
Pe 23 mai, soţul doctoriţei pediatru Alaa al-Najjar şi nouă dintre cei zece copii ai săi au fost ucişi într-un bombardament israelian asupra casei lor din Khan Yunis, sudul Gazei. Soţul ei o dusese la Spitalul Nasser, unde amândoi lucrau ca medici, iar apoi se întorsese pentru a avea grijă de copii, moment în care locuinţa a fost bombardată.
Soţul doctoriţei a murit la spital câteva zile mai târziu. Singurul supravieţuitor este fiul cuplului, Adam, în vârstă de 11 ani, aflat în stare critică: a suferit arsuri grave pe întregul corp şi i-a fost amputată o mână. Pe 11 iunie, atât Alaa, cât şi fiul ei au fost evacuaţi în Italia.
„Nu simt ură. Pentru Adam, visez la o şcoală fără bombe în Italia”, a spus Alaa într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica.
Jurnalistul Anas al-Sharif
La 10 august 2025, jurnalistul Al Jazeera, în vârstă de 28 de ani, Anas al-Sharif, a fost ucis într-un atac israelian asupra unui cort plin cu jurnalişti instalat în faţa Spitalului Shifa. Sharif refuzase să plece din nordul Fâşiei Gaza, în ciuda incursiunii trupelor şi tancurilor israeliene.
La 16 ianuarie 2025, după începerea unui armistiţiu, o imagine cu Sharif scoţându-şi în faţa camerelor de luat vederi casca şi vesta antiglonţ – despre care spunea că deveniseră parte din corpul său – a devenit virală, în timp ce colegii îl purtau pe umeri.
Relatările sale deranjează Israelul şi, cel puţin din iulie, armata îl acuză, fără dovezi, că muşamalizează activităţile Hamas, scrie EFE.
Într-o scrisoare postumă, Sharif, tată a doi copii, scrie: „Dacă aceste cuvinte ajung la voi, să ştiţi că Israelul a reuşit să mă omoare şi să mă reducă la tăcere”.
Merz se aşteaptă ca în Germania să fie introdus un serviciu militar obligatoriu
dpa
Cancelarul german Friedrich Merz se aşteaptă ca în Germania să fie introdus în cele din urmă un serviciu militar obligatoriu, dar este de acord ca pentru început acest serviciu să fie pe bază de voluntariat.
Merz a făcut aceste comentarii duminică, într-un interviu pe postul public ARD.
„Susţin ceea ce am convenit în acordul de coaliţie, şi anume să începem cu serviciul voluntar, deocamdată. Dar bănuiesc că acesta nu va rămâne voluntar”, a declarat Merz, care conduce blocul conservator al guvernului german.
El a menţionat că în prezent sunt circa 350.000 de tineri bărbaţi pe grupa de vârstă eligibilă şi aproximativ acelaşi număr de femei.
Cu toate acestea, nu toţi bărbaţii vor fi recrutaţi sau supuşi unor examene medicale, iar ca urmare a restricţiilor constituţionale femeile nu pot fi recrutate.
NATO consideră că Germania are nevoie de o forţă de 260.000 de militari ca să reziste unui potenţial atac, cum ar fi unul din partea Rusiei, ceea ce înseamnă că Bundeswehr are nevoie de aproximativ 80.000 de soldaţi activi suplimentari.
Propunerea ministrului apărării, Boris Pistorius, social-democrat, se bazează pe înrolarea voluntară şi urmăreşte să atragă mai mulţi tineri, făcând serviciul militar mai atractiv, inclusiv prin remuneraţie şi condiţii mai bune.
Legislatorii conservatori au criticat proiectul de lege pentru că nu specifică în ce circumstanţe ar putea să treacă serviciul voluntar la un sistem obligatoriu.
„Nu există nicio cale de a evita recrutarea obligatorie. Jumătăţile de măsură nu mai sunt suficiente. O politică de recrutare incertă nu ajută pe nimeni”, a declarat premierul bavarez Markus Soder, unul dintre cei mai puternici politicieni conservatori din ţară, în ediţia de duminică a ziarului Bild.
Noua lege a serviciului militar urma iniţial să fie dezbătută în primă lectură în Bundestag săptămâna aceasta joi. Cu toate acestea, sâmbătă, purtătorii de cuvânt ai ambelor facţiuni ale coaliţiei au anunţat că discuţiile parlamentare vor începe peste două săptămâni.
În interviul său televizat, Merz a abordat şi recentele observări de drone, pe care le-a atribuit Rusiei.
„Este o ameninţare serioasă la adresa securităţii noastre”, a spus el. El a încercat totuşi să liniştească publicul: „Până acum, nu am avut niciun incident care să implice o dronă înarmată. Sunt încercări de recunoaştere şi încercări de a tulbura populaţia”.
Guvernul va lua măsuri împotriva acestui lucru, a mai afirmat cancelarul.
Articolul Poveştile civililor ucişi în Gaza: paramedici, jurnalişti, salvatori, copii apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
