Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, subliniază importanţa responsabilităţii umane asupra utilizării „agresive” a inteligenţei artificiale, care poate conduce la dominarea omului de către inteligenţa artificială, arătând că, uneori, ceea ce creăm din mâna şi mintea omului poate să fie de nestăpânit.
„Multă lume a crezut că după Al Doilea Război Mondial omenirea a tras învăţăturile necesare şi că nu se va mai ajunge la confruntări armate directe. Mai ales că la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial ne-am confruntat cu folosirea bombei atomice, ale cărei sechele se văd până astăzi în Japonia, la Hiroshima şi Nagasaki. De atunci s-au făcut experimente de diferite feluri şi oamenii de ştiinţă au tras mereu semnale de alarmă, după cum ştiţi”, a spus Pop în deschiderea conferinţei „Rolul ştiinţei în lumea modernă – inteligenţa artificială. Provocarea secolului al XXI-lea – Duplex Bucureşti – Chişinău”, organizată de Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.
Evenimentul a abordat rolul ştiinţei în lumea modernă şi „toate provocările secolului pe care îl trăim şi care (…) nu este foarte confortabil din punct de vedere al relaţiilor internaţionale”. Pop s-a referit la ceea ce a numit dezvoltarea „copleşitoare” a inteligenţei artificiale pe măsura trecerii anilor.
„Pe de o parte, ne dăm seama că nu mai putem trăi fără ea şi, pe de altă parte, ne dăm seama că ea poate deveni o primejdie. De aceea, eu cred că în perioada aceasta, în mijlocul strategiei dezvoltării durabile pe care cele două academii, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia Română, au făcut-o, în mijlocul, în centrul acestei dezvoltări avem inteligenţa artificială care (…) a pătruns în toate domeniile. Pătrunderea aceasta în toate domeniile este benefică până în acest moment, ne ajută enorm de mult şi cu toţii ştim că de la ştiinţa medicală până la cultură şi artă, inteligenţa artificială a devenit de neînlocuit”, a arătat academicianul.
Pe de altă parte, a punctat Pop, „ceea ce credeam noi odinioară că e science fiction, adică acele reprezentări la început în romane de science fiction şi apoi chiar în filme, prin care roboţii stăpânesc lumea şi oamenii devin un fel de roboţi, nu sunt departe de a se realiza”.
„Şi eu am văzut cu surprindere şi uneori cu plăcută surprindere că anumite organizaţii internaţionale, ca să nu mai vorbesc de mari personalităţi, laureaţi ai Premiului Nobel, de exemplu, au atras atenţia asupra utilizării agresive a inteligenţei artificiale, care ar putea conduce de la clonări, imitări de oameni, până la încercările de creare a unor sentimente umane translatate unor fiinţe artificiale. Toate acestea ne pun pe gânduri şi cred că, din această pricină, anumite organizaţii internaţionale au atras atenţia guvernelor să oprească folosirea, sau mă rog, înaintarea în cercetări de aşa natură, încât ele să conducă la dominarea omului de către inteligenţa artificială. Aici cred că este o mare, mare primejdie, pentru că uneori ceea ce creăm din mâna şi mintea omului poate să fie de nestăpânit”, a subliniat preşedintele Academiei Române.
Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, a accentuat importanţa deosebită a colaborării dintre „cercetători ştiinţifici, comunitate şi factorii de decizie din domenii cruciale”.
„Declararea de către Organizaţia Naţiunilor Unite a perioadei 2024-2033 drept deceniu internaţional al ştiinţelor pentru dezvoltare durabilă ne reaminteşte de responsabilitatea noastră colectivă de a folosi ştiinţa ca un motor al progresului şi stabilităţii globale. Ne aflăm într-un moment important al istoriei, un moment ce necesită acţiuni bazate pe raţiune şi viziune ştiinţifică. Astăzi, mai mult ca niciodată, colaborarea dintre cercetători ştiinţifici, comunitate şi factorii de decizie din domenii cruciale pentru societate este esenţială. Suntem chemaţi să dezvoltăm soluţii inovatoare, care să abordeze provocările complexe ale contemporaneităţii, să protejăm patrimoniul ştiinţific şi cultural şi să promovăm valorile care ne definesc”, a spus Tighineanu, într-o intervenţie online.
În cadrul conferinţei, desfăşurate în format mixt, cu prezenţă fizică şi participare online, au fost abordate subiecte din ştiinţă şi tehnologie în contextul evoluţiei inteligenţei artificiale, impactul acesteia asupra medicinei şi ştiinţelor juridice, analizând beneficiile, provocările majore, riscurile potenţiale şi măsurile pentru maximizarea avantajelor. De asemenea, au fost prezentate provocările şi tendinţele în infrastructura de calcul pentru inteligenţa artificială, precum şi evoluţia cercetării agricole româneşti într-o lume în schimbare, fiind enumerate şi analizate noile tehnici geonomice în contextul dezbaterilor ştiinţifice.
Articolul Preşedintele Academiei Române, despre inteligența artificială: Uneori, ceea ce creăm din mâna şi mintea omului poate să fie de nestăpânit apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
