Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) trece printr-o schimbare la nivel de management alarmantă. Arheologul Ovidiu Țentea, unul dintre cei mai apreciați experți în patrimoniu, a fost înlăturat de la conducerea instituției muzeal după ce ministrul Culturii nu i-a mai prelungit mandatul de director interimar. Decizia vine ca o execuție politică, sursele indicând că motivul real ar fi fost refuzul categoric al lui Țentea de a permite exportul temporar al unor piese din tezaurul „Cloșca cu Puii de Aur” pentru expoziția „Attila, the Hun” de la Budapesta, sfidând astfel presiunile ungare și maghiare. Locul său a fost preluat, la propunerea ministrului, de Cornel Constantin Ilie, un director adjunct cu specializare în istorie contemporană – nu antică sau medievală – și care a ocupat funcția în perioada în care România a pierdut obiecte inestimabile de tezaur-trei brățări dacice și Coiful de la Coțofenești). Noul interimar și contextul numirii sale trezesc serioase semne de întrebare cu privire la protecția patrimoniului național.
Schimbare alarmantă
Muzeul Național de Istorie al României are începând de, joi 11 decembrie, un nou director interimar. Și asta după ce ministrul Culturii nu i-a mai prelungit mandatul de director interimar arheologului Ovidiu Țentea, unul dintre cei mai cunoscuți experți în domeniul patrimoniului istoric. E alarmant faptul că noul director numit interimar de ministrul Culturii este nimeni altul decât Cornel Constantin Ilie, în perioada în care România a rămas fără mai multe obiecte de o importanță inestimabilă pentru patrimoniul cultural național-trei brăţări dacice din aur şi Coiful dacic de la Coţofeneşti” ocupa funcția de director adjunct. Mai mult, acesta nu este specialist în istorie antică sau medievală, perioade din care provin majoritatea obiectelor de patrimoniu din Muzeu, ci în istorie contemporană.
„Muzeul Național de Istorie a României are un nou manager interimar în persoana lui Cornel Constantin Ilie care până acum a deținut funcția de director adjunct al muzeului.
Cornel Constantin Ilie (n. 30 iunie 1977, Lopătari, jud. Buzău) este specializat în istorie contemporană și are o experiență de 19 ani în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, ocupându-se cu coordonarea activității de evidență, conservare-restaurare și valorificare a patrimoniului. Este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București (2000), are studii de masterat în Relații Internaționale (2002) și este doctor în istorie (2012, tema „Regimul comunist și muzeele de istorie din România”).
A curatoriat numeroase expoziții interne și internaționale (Românii în Marele Război, Imagining the Balkans, România în al Doilea Război Mondial, Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României etc.); autor și coautor a numeroase publicații de specialitate, albume de colecție și cataloage de expoziție. Este expert atestat al Ministerului Culturii”, a anunțat joi Muzeul Național de istorie a României.
Până joi, MNIR a fost condus de cercetătorul Ovidiu Țentea, unul dintre cei mai buni specialiști ai României în arheologie, cu peste 30 de ani de cercetare pe șantiere arheologice și muzeografie. El a fost numit director interimar în fruntea muzeului din Capitală n februarie 2025 după ce Ernest Oberländer-Târnoveanu a fost destituit pe fondul furtului celor patru obiecte din tezaurului României-trei brățări dacice și coiful de la Coțofenești. Obiectele de tezaur au fost scoase din țară în perioada în care în fruntea Ministerului Culturii se afla liberala Raluca Turcan, aceasta fiind succedată din decembrie 2024 de Natalia Intotero. În luna iunie 2025, în fruntea ministerului a fost numit Andras Demeter, la propunerea UDMR.
La finalul lunii septembrie, Ministerul a anunțat organizarea concursului pentru funcția de manager al MNIR, termenul de depunere a proiectelor de management şi a dosarelor de concurs de către candidaţi fiind 24 octombrie.
Cum în cele opt luni în care s-a aflat în fruntea MNIT a demonstrat că are calități de a coordona activitatea unei instituții atât de importante în domeniul prezervării și promovării patrimoniului național precum Muzeul Național de Istorie a României, Ovidiu Țentea s-a înscris la concursul organizat de ministerul de resort. Numai că, între timp, expertul clujean în patrimoniu format la școala de istorie și arheologie din Cluj-Napoca, a intrat în vizorul noului ministru al Culturii, Andras Demeter.
Prețul prudenței
Motivul a fost se pare refuzul lui Ovidiu Țentea de a exporta temporar bunuri culturale mobile din patrimoniul MNIR, în vederea participării la expoziția „Attila, the Hun – Myth and Reality”, organizată la sediul Muzeului Național Maghiar din Budapesta, Ungaria, în perioada 22.01.2026-12.07.2026. Exportul temporar este programat pentru perioada 05.01.2026-31.07.2026 iar printre piesele solicitate pentru Budapesta erau, se pare și câteva din Tezaurul „Cloșca cu Puii de Aur”, de la muzeul condus temporar de Ovidiu Tentea. Se pare că acest refuz a deranjat foarte tare, Muzeul Național de Istorie a României fiind singura instituție care nu a dat curs solicitării părții ungare. În schimb, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, condus de Felix Marcu și unde lucrează Csok Zsolth, consilierul personal a lui Andras Demeter, dar și al președintelui UDMR, Kelemen Hunor, a fost de acord să trimită la Budapesta 14 bunuri mobile de patrimoniu pentru expoziția „Attila, The Hun”. 
A mai dat curs solicitării și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Abordarea lui Ovidiu Țentea vis-a-vis de solicitarea Budapestei de a trimite piese din tezaurul „Cloșca cu Puii de Aur” pentru expoziția „Attila, The hun-Myth and Reality”, este mai mult decât explicabilă, ținând cont de lovitura pe care a primit-o patrimoniul cultural național la începutul acestui an, în Olanda, prin furtul celor patru obiecte de tezaur. Normal și firesc era ca după acel jaf, România să interzisă total scoaterea din țară a obiectelor de mare valoare patrimonială și de tezaur, iar la expozițiile internaționale să trimită doar copii așa cum fac multe țări civilizate care își respectă patrimoniul. Dacă decidenții politici nu au înțeles acest lucru, Ovidiu Țentea se pare că a fost extrem de precaut, asumându-și decizia de a refuza scoaterea din țară a pieselor din tezaurul „Cloșca cu Puii de Aur”. Mai mult, nu a fost impresionat nici de adresele trimise de directorul muzeului din Budapesta, unde, era menționat sugestiv actualul secretar de stat Koppány Bulcsú Ötvös.
În toată această perioadă de demersuri pentru scoaterea din țară de piese de patrimoniu pentru a fi duse la Budapesta, sunt parcurse etapele concursului pentru funcția de manager al MNIT iar la final Ovidiu Țentea a obținut nota 6,31, fiind ceea mai mare dintre toți candidații. Cu toate acestea, arheologul a fost declarat respins deoarece nota minimă de promovare este 7.
Cum a fost acordată această notă doar membrii comisiei de concurs și ministrul Culturii, Andras Demeter știu. Poate Andras Demeter va ieși să explice această situație. Dacă nu va face el, poate îl va desemna să lămurească lucrurile pe consilierul său Csok Zsolth, arheolog la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, partenerul de viață al fostei minister Hegedus Csilla, și care sigur stăpânește mai bine limbajul în domeniul patrimoniului cultural.
Directorul adjunct din perioada pierderii Tezaurului, promovat interimar
În cursul zilei de joi, 11 decembrie, ministrul Andras Demeter i-a trimis lui Ovidiu Țentea o scrisoare în care în care i-a mulțumit pentru activitate și a motivat faptul că rezultatul evaluării pentru concursul de management la care a participat este nesatisfăcător, motiv pentru care nu prelungește mandatul.
Îngrijorător este însă faptul că ministrul a ales ca atribuțiile de manager al Muzeului Național de Istorie a Românei să fie exercitate interimar de nimeni altul decât Cornel Constantin Ilie. Este cel care ocupa funcția de director adjunct în perioada în care s-au scos din țară coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice. El avea ca atribuții coordonarea activității expoziționale a MNIR, evenimente culturale și relații publice coordonarea activității de evidență, gestiune și protejare a patrimoniului coordonare Editura MNIR. Cum și-a îndeplinit aceste atribuții am văzut în februarie când România a rămas fără cele trei obiecte de tezaur extrem de importante, cu valoare inestimabilă. Nu știm ce planuri și-a făcut ministrul Demeter când a decis să-l numească interimar pe directorul adjunc al MNIR din perioada marelui jaf asupra patrimoniului național. Dar intuim.
Cosmin PURIȘ
Articolul Prețul protejării celui mai cunoscut tezaur din România. Directorul Muzeului Național de Istorie a României, EXECUTAT după ce a blocat transferul pieselor „Cloșca cu Puii de Aur” la Budapesta! apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
