„Să știți că după 1940-1945, lucrurile nu s-au schimbat prea mult cu privire la Transilvania. Să nu rămânem cu ideea că Transilvania e la România și că nimic nu se poate întâmpla. După părerea mea, anul 1940 se poate repeta oricând dacă nu știm să gestionăm în relațiile internaționale. Deci politica externă este foarte importantă”, avertizează fostul diplomat Alexandru Ghișa, unul dintre cei mai buni experți români în relațiile dintre România și Ungaria. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței cu tema „Transilvania și miza geopoliticii românești în regiune. Provocări politice, juridice, sociale și cultural-identitare pentru românii din Transilvania. Este azi România sub asediu ?”, organizată de Asociația Româna Focul Viu și ASTRA- Despărțământul Cluj. La evenimentul ce a avut loc joi la Casa de Cultură a Studenților au luat parte experți în politică externă, istorici, jurnaliști și oameni din sfera culturală.
Istoricul Alexandru Ghișa a explicat că problema Transilvaniei a rămas una „caldă” atât după 1945-în perioada regimurilor comuniste, cât și după decembrie 1989, arătând că Ungaria consideră că cea mai mare nerealizare a sa, cel mai mare eșec, nu privește Ungaria și că privește România în sensul de a schimba statutul Transilvaniei. „Orice altceva dar nu în cadrul României. Că va fi condominiu, că va fi autonomie, tot ce vreți. Ceea ce s-a întâmplat la Târgu Mureș a fost o forțare a notei în aceeași idee: internaționalizarea problemei Transilvaniei”, a spus fostul diplomat.
Alexandru Ghișa susține că Transilvania constituie o problemă geopolitică foarte importantă arătând că în contextul celuit de al Doilea Război Mondial doar actul de la 23 august a făcut ca această zonă să rămână la România. El a spus că în acea vreme la Moscova erau trei opinii cu privire la Transilvania. Una privea includerea în Ungaria, alta să revină la România iar a treia să se constituie o republică independentă sub patronajul URSS.
„Hitler a folosit-o (problema Transilvaniei-n.n) pentru a avea în mână atât Ungaria cât și România. Când Războiul a luat turnură inversă, Uniunea Sovietică să știți că a preluat problema Transilvaniei în același scop: de a-și subordona atât Ungaria cât și România. La Moscova, în primăvara anului 1944 comisarul pentru politică externă, Molotov a pus o problemă biroului păcii de la Moscova: ce este Transilvania și cui trebuie să aparțină? Deci problema a fost foarte caldă și se discuta foarte profesional. La Moscova au existat trei opinii: sau să aparțină Ungariei; să rămână la România dar s-a pus și o altă variantă. Adică, întrucât Ungaria și România au luptat împotriva URSS, niciuna nu merită Transilvania. Și s-a propus o republică independentă a Transilvaniei sub patronajul URSS.
Actul de la 23 august a fost foarte important din acest punct de vedere. Numai actul de atunci a determinat Moscova să încline balanța spre România și să trimită Transilvania de Nord la România”, a arătat expertul în relațiile româno-ungare.
Istoricul a mai evidențiat că în perioada regimurilor comuniste, problema a fost la fel de caldă.
Alexandru Ghișa a afirmat că România socialistă a trebuit să-și trimită la avizare, la Moscova, Constituția, iar când s-a întors a avut un pasaj creat de Molotov și de Stalin care statua crearea „Regiunii Autonome Maghiare”. „România a trebuit să se execute și a creat Regiunea Autonomă Maghiară pentru că tovarășul Stalin a răspuns de problema minoritățil0r în URSS”, a punctat fostul diplomat.
Potrivit istoricului, după 1989, Ungaria a încercat să internaționalizeze problema Transilvaniei iar ce s-a întâmplat la Târgu Mureș în martie 1990 a fost gândit în această direcție.
„În 1988 a început conflictul din Kosovo, în 1989 a început conflictul din Nagorno-Karabakh -între două republici unionale pe problematica minorităților.
Închipuiți-vă că Budapesta a introdus Transilvania în această ecuație Kosovo- Nagorno Karabakh, unde problema minorității maghiare era exacerbată pur și simplu pentru că se dorea internaționalizarea problemei Transilvania. Vreau să vă spun că am lucrat la Budapesta și înainte de ’89 și după 2000-2005. Numai în România se vorbește de autonomia „țării secuilor”. Cum treci frontiera pe vest, nimeni nu știe și nu are cunoștință de această noțiune „țara secuilor”. Toată lumea vorbește de autonomia Transilvaniei.
Pentru Ungaria, cea mai mare nerealizare, cel mai mare eșec din decembrie 1989 nu privește Ungaria, privește România. Propunerea părții ungare este de a schimba statutul Transilvaniei, orice altceva dar nu în cadrul României. Că va fi condominiu, că va fi autonomie, tot ce vreți. Ceea ce s-a întâmplat la Târgu Mureș a fost o forțare a notei în aceeași idee: internaționalizarea problemei Transilvaniei.
La Târgu Mureș trebuia să se întâmple internaționalizare problemei Transilvaniei și s-a cerut intervenția trupelor ONU pentru menținerea păcii și echilibrarea situației. Dacă se realiza această chestiune, aveam în Transilvania o situație conflictuală precum în Kosovo și Nagorno-Karabakh. După acest moment, în Ungaria a apărut un regret, că în Transilvania nu s-a reușit kosovizarea”, a explicat istoricul Alexandru Ghișa.
Fostul diplomat s-a declarat sceptic cu privire la sprijinul extern de care ar beneficia România în cazul unui eventual atac al Rusiei, afirmând că singura șansă este întărirea statului român și a Armatei Române. El susține că în prezent pe plan regional se desfășoară al doilea război al Crimeii și spre deosebire de primul război al Crimei,i când Europa a fost unită și a reușit să învingă Rusia, acum lucrurile stau cu totul altfel.
„În timpul primului război al Crimeii a fost pentru prima dată când Europa s-a unit iar Rusia a fost înfrântă. Acum avem de a face cu ale doilea război al Crimeii. Personal mă îndoiesc că Europa acționează unitar pentru a înfrânge Rusia-divagațiile și reacțiile domnului Viktor Orban care face declarații pro Putin. Ne punem foarte multă încredere că suntem membri ai Uniunii Europene și ai NATO. Vorbim foarte mult de articolul 5 din Tratatul NATO că în momentul în care vom fi atacați, tot NATO va interveni să salveze România. Mă îndoiesc. Ca să pui în aplicare art. 5 trebuie să se întrunească Consiliul NATO. După ce se întrunește trebuie să ai unanimitate. Noi știm ce înseamnă sindromul Schengen. Mă îndoiesc că la un atac la Rusiei împotriva României, la Consiliul NATO se va întruni unanimitate. Singura șansă pentru România este întărirea statului român și a Armatei Române pentru că noi dacă nu reușim să ne apărăm timp de o săptămână mă îndoiesc că altcineva va veni să ne elibereze pe noi”, a punctat Alexandru Ghișa.
Istoricul a adus în discuție și declarația de la Budapesta din iunie 1989 care făcea referire la destinul viitor al Transilvaniei ca „spaţiu de complementaritate”.
„Declarația de la Budapesta, aș vrea să menționez faptul că în iunie 1989 era la Budapesta textul acestei declarații pe care au semnat-o maghiari și români deopotrivă. Aveți lista celor ce a semnat-o, inclusiv fostul regele Mihai. Se dorea un condominiu româno-ungar pe Transilvania”, a declarat istoricul.
În intervenția s-a, avocatul Ioan Sabău a dezvăluit că a făcut parte din delegația care a adus în România din SUA documentul „Declarația de la Budapesta”. „A fost prima delegație a statului român în SUA, condusă de Ion Mânzatu. Mi-a fost înmânată de Ioan Roxin, un imigrant român în America, un om de cultură. Am venit cu ea în țară și am discutat cu domnul Ioan Talpeș, care era consilier la Președinția României, unde s-o publicăm. Ne-am dus la ziarul Tineretul Liberal și acolo s-a publicat prima dată „Declarația de al Budapesta”. În delegația din SUA au fost și doi clujeni-Adrian Moțiu și Justinian Petrescu”, a dezvăluit Ioan Sabău.
Avocatul a adus în discuție problema retrocedărilor, arătând că prin acțiunile ilegale de restituire, statul român a fost prejudiciat cu cel puțin 60 de miliarde de euro.
Ioan Sabău a avertizat că în prezent instituțiile statului nu fac tot ceea ce trebuie pentru a slava bunurile și a nu fi retrocedate.
Cosmin PURIȘ
