Lideri europeni în neuroștiințe, neurologie, cardiologie și politici de sănătate sunt prezenți în zilele de 24 și 25 noiembrie la Cluj-Napoca pentru a discuta viitorul medicinei românești prin Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare. Astfel, municipiul Cluj-Napoca devine epicentrul deciziilor strategice în sănătate, pe axa bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, găzduind una dintre cele mai importante reuniuni multidisciplinare ale anului: „Dialogurile Sistemului de Sănătate”. Evenimentul reunește lideri naționali și internaționali din sănătate, cercetare, industrie, diplomație și domeniul politico-administrativ, pentru a analiza și a genera soluții concrete privind transformarea sistemelor medicale.
Din politici scrise în realitate clinică!
Tema centrală a acestei prime ediții a reuniunii este „Implementarea Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC 2025-2030), cel mai amplu demers strategic național dedicat celor două principale cauze de mortalitate și dizabilitate în România. Expunerile și discuțiile purtate de participanți la Cluj-Napoca au ca principal obiectiv: accelerarea implementării strategiilor naționale în domeniul cardiovascular și cerebrovascular, punerea la dispoziția decidenților a instrumentelor pentru politici de sănătate bazate pe dovezi, consolidarea parteneriatelor public-private, promovarea unui model de sistem medical centrat pe pacient, echitate și performanță.
„Sănătatea creierului și integritatea sistemului nervos reprezintă capitalul cel mai de preț al unei națiuni moderne, iar „Dialogurile Sistemului de Sănătate” 2025 sunt platforma unde demonstrăm că această investiție nu este o cheltuială, ci un motor de stabilitate economică. Nu mai putem trata pacientul secvențial. Avem nevoie de un continuum al îngrijirii, de la prevenție la neurorecuperare avansată. Miza acestor zile este să transformăm politicile scrise în realitate clinică, construind un sistem rezilient, bazat pe dovezi și capabil să ofere valoare pe termen lung societății trecând astfel de la strategie la impact real’” a declarat Președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNR) și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroreabiltării (SSNN), prof. univ. dr. Dafin Mureșanu – inițiator al SNBCC.
O uriașă povară pe sistemul medical
Acesta a adăugat: „Acordăm atenţie unui subiect atât de important pentru România. Această Strategie Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare, care reprezintă prima cauză de mortalitate şi o povară uriaşă pe întregul nostru sistem de sănătate este una dintre cele mai importante realizări după decembrie 1989, alături de Strategia Naţională pentru Combaterea Cancerului. Faptul de a fi fost aprobată deja de către guvern într-un format executiv şi având la dispoziţie şi un buget rezonabil pentru a iniţia aceste schimbări este un fapt absolut remarcabil. Ce înseamnă ca impact practic? Înseamnă că vom avea mult mai multe şanse de a efectua tratamentele salvatoare de viaţă în accidentul vascular cerebral, respectiv tromboliza şi trombectomia, înseamnă aceste noi centre de tratament pentru accidentul vascular cerebral acut, combinând toate aceste intervenţii. Sigur că un pas important a fost făcut: în ultimii zece ani am pornit de la 8-10 centre în care puteam face tromboliză şi astăzi avem 43 de centre. La fel de bine probabil că vom dezvolta şi reţeaua de trombectomie. Practic, până la urmă, aproape în fiecare centru mare şi de referinţă unde putem acţiona prin aceste metode, trebuie să avem şi capacitatea de a efectua şi trombectomie, care este manevra intervenţională direct de a extrage trombul din vasele mari de la nivelul creierului”, a precizat profesorul Dafin Mureşanu la dezbaterea privind Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare.
Cardiologii – motorul de susținere
El a mai spus că mai sunt multe lucruri de făcut în ceea ce priveşte această strategie. „Sigur că strategia nu înseamnă numai această dezvoltare a intervenţiilor acute, ea înseamnă şi integrarea componentei de prevenţie cu tratamentul de lungă durată a celor care rămân cu sechele. Sunt multe alte lucruri care trebuie aşezate pe Strategia Naţională de Sănătate, care acoperă cele mai importante dezvoltări până în 2030 şi la care noi, de asemenea, vom contribui. Noi ca şi corp academic şi de profesionişti credem că ne-am făcut datoria, există un plan foarte bine articulat şi aici mă refer şi subliniez ce importantă contribuţie au avut şi colegii cardiologi, practic, ei sunt un motor extrem de important şi colaborarea noastră ne-a amplificat forţa de a acoperi aceste nevoi, fără ajutorul lor era foarte dificil şi apreciem enorm această colaborare, în special eforturile făcute de prof. Dragoş Vinereanu în această direcţie. Credem că mesajul nostru către autorităţi este acela de a urgenta implementarea a ceea ce noi am reuşit să elaborăm şi eforturile noastre vor merge în continuare în aceeaşi direcţie ca până acum, avem alte module de adăugat şi sperăm să vedem lucrurile realizate şi această strategie să vadă o bună lumină a implementării”, a menţionat profesorul Dafin Mureşanu.
Bolile cardio și cerebrovasculare sau 60% din decese
La rândul său, prof. univ. dr. Dragoş Vinereanu, şeful Clinicii de Cardiologie şi Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi preşedinte al Senatului Universitar al UMF” Carol Davila, a spus că strategia cuprinde mai multe direcţii: „Strategia este un document complex – şi o strategie şi un plan de acţiune – care se axează pe cinci direcţii principale. Prima direcţie este prevenţia şi până la urmă, controlul factorilor de risc şi educaţia medicilor şi a pacienţilor în acelaşi timp este esenţială în acest sens. A doua direcţie este tratamentul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, fiindcă, în continuare, bolile cardio şi cerebrovasculare omoară cei mai mulţi români în România. Peste 60% dintre decesele din România se datorează bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare” .
Diagnostic precoce, tratament precoce
Profesorul Vinereanu a adăugat: „Aşadar, trebuie să facem ceva, trebuie să prevenim, trebuie să diagnosticăm precoce, trebuie să tratăm. Al treilea element este legat de recuperare. Recuperarea este esenţială, fiindcă dacă în bolile neurovasculare, cerebrovasculare există un program de recuperare, în bolile cardiovasculare nu există. Şi nu avem un sistem naţional structurat, susţinut, prin care putem să facem recuperarea pacienţilor după ce îi tratăm de infarct, de cardiopatie ischemică, după ce îi operăm, după ce tratăm diferite valvulopatii. Al patrulea element, foarte important de altfel, este legat de diagnosticul precoce. Cu cât diagnosticăm mai precoce, cu atât tratăm mai precoce; cu cât tratăm mai precoce, cu atât prevenim complicaţiile; aşa că, iarăşi, un element foarte important al strategiei noastre. Şi ultimul element este legat de datele epidemiologice, fiindcă fără a avea date epidemiologice, nu poţi să-ţi planifici politicile de sănătate, nu poţi să-ţi aloci bugetele. Şi ca atare, a avea registrele de boală la nivel naţional bine structurate pe bolile cardiovasculare este esenţial. Avem un registru, care este parte din Programul European pe sindroamele coronariene acute, adică infarct, dar ne trebuie mai mult de atât”, a spus prof.univ. dr. Dragoş Vinereanu.
Beniamin Pascu
Articolul Prof. univ. dr. Dafin Mureșanu la „Dialogurile Sistemului de Sănătate 2025”: Sănătatea creierului – cel mai de preț capital al unei națiuni! apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
