Fundația Culturală Carpatica a organizat marți, 21 octombrie 2025, evenimentul „Puterea simbolului-Iuliu Hossu”, dedicat personalității marcante a cardinalului greco-catolic Iuliu Hossu, în cadrul „Anului Cardinal Iuliu Hossu”. Evenimentul a fost deschis de către președintele fundației arh. Ionel Vitoc, iar conferința a fost susținută de către părintele prof. univ. dr. Ioan Chirilă, președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) din Cluj-Napoca.
În rugăciune niciodată nu cerea pentru el
Reputatul profesor clujean a spus că în revista clujeană Astra, în articolele dedicate cardinalului Iuliu Hossu, a încercat să evidențieze profilul său „rugător”, „profil omului duhovnicesc” care se desprinde din jurnalul republicat în mai multe ediții, unde sunt secvențele foarte bogate de rugăciune, îndeosebi după momentul în care ca episcop a intrat în privațiune de libertate. Preoții greco-catolici, potrivit vorbitorului, au avut în proiectul lor o suită de practici duhovnicești, așa-numitele exerciții duhovnicești, pe care le-au preluat din tradiția catolică: „Practica aceasta ascetică, de rugăciune, a rămas o constantă în viața cardinalului. Și întotdeauna accentul nu era pus pe persoana proprie. Aici fascinează. Niciodată în rugăciune nu cerea ceva pentru el”.
Se ruga pentru cei care l-au închis
Despre cardinalul Iuliu Hossu, în perioada în care a fost închis la mănăstirile Dragoslavele, Căldărușani și obligat la domiciliu forțat la Ciorogârla, părintele prof. univ. dr. Ioan Chirilă a precizat că a avut două priorități în rugăciune. În primul rând se ruga totdeauna pentru credincioșii săi, neacceptând niciodată ideea că biserica greco-catolică a fost închisă, și în momentul în care a fost invitat să primească titlul de cardinal la Roma a spus că nu părăsește țara, turma. Iar în al doilea rând, rugăciunea lui Iuliu Hossu era o rugăciune extraordinară datorită faptului că se ruga pentru cei care l-au adus în situația respectivă: „Aici sunt doi factori. Factorul autorității statale, pe de o parte, și factorul autorității bisericești, pe de altă parte. Decizia desfințării bisericii greco-catolice nu este o decizie luată în mediul românesc. A fost luată în mediul sovietic. A fost o conferință panortodoxă organizată de unul dintre generalii lui Stalin la care n-au participat mulți dintre patriarhii din Pentarhie. Dacă vreți să știți care patriarhi nu au participat, uitați-vă la faptul că nici patriarhul Rusiei nu s-a dus la Creta în 2016, ca plată a datoriei din 1947-1948, pentru că toți au spus că vin, inclusiv cel de Constantinopol, de Alexandria, de Antiochia, dar nu au venit. Au mers doar patriarhii care erau în zona de influență a Rusiei, deci din statele în care existau conduceri sau trupe militare rusești. Deci, decizia a fost luată la conferință”.
Adevărul trecutului
La această conferință, ierarhii români au participat, iar Iuliu Hossu a fost dezamăgit: „Ai noștri au fost și Iuliu Hossu a fost dezamăgit pentru că, în anul 1940, în Cluj, a rămas Iuliu Hossu, ca episcop român, și datorită faptului că a rămas el, îndemnat de Nicolae Bălan de la Sibiu, a rămas și Nicolae Colan. Nicolae Colan și biserica ortodoxă au fost susținuți în perioada respectivă foarte mult de către greco-catolici. Când s-a pus problema ortodocșilor, „nu aveți credincioși, închidem biserica”, au trimis credincioși de la biserica greco-catolică ca să fie și în biserica ortodoxă și să nu se închidă. Și atunci Iuliu Hossu a fost dezamăgit de faptul că Nicolae Colan a fost în delegație. Cei din delegație știau care sunt subiectele de discuție, iar după aceea Nicolae Colan a fost delegat să îi facă unele propuneri cardinalului Iuliu Hossu pentru că, în 1948, lui Iuliu Hossu i s-a propus „pentru că să fie salvați” să preia scaunul de mitropolit al Moldovei”.
Documente care pot recupera memoria
Vorbind despre relațiile dintre ortodocși și greco-catolici din perioada respectivă, președintele Astra Cluj-Napoca a afirmat că încă nu se cunosc absolut toate sursele documentare din perioada privațiunii de libertate a episcopilor greco-catolici, dar că membrii fundației Astra Cluj-Napoca, cu preocupări în acest sens, au intrat în posesia unui document, în care cardinalul Iuliu Hossu vorbește despre faptul că patriarhul i-a purtat de grijă și că nu a avut o atitudine negativă la adresa lui. De asemenea, de la cel care a fost stareț la mănăstirea Căldărușani în vremea în care cardinalul Iuliu Hossu era privat de libertate la aici, devenit mai târziu episcopul P.S Gherasim, profesorul clujean a spus că a aflat că episcopii greco-catolici oficiau liturghia zi de zi și li se punea la dispoziție tot ceea ce le trebuia pentru acest lucru.
Totodată, profesorul Ioan Chirilă a precizat că nu a reușit să documenteze perioada mai aspră de privațiune a episcopilor greco-catolici, precum cea de la Dragoslavele: „Nu știu dacă la mănăstirea Dragoslavele li s-a permis episcopilor să fie vizitați, dar la Ciorogârla și la Căldărușani au avut acest drept”. În afara rugăciunilor dedicate credincioșilor, episcopul Iuliu Hossu obișnuia să rostească rugăciuni cu prilejul unor deplasări, de pildă la mănăstirea Nicula, la Cășiel și la multe alte parohii, profesorul Ioan Chirilă numindu-le rugăciuni de pelerinaj sau rugăciuni de misiune, toate având element central cultul Maicii Domnului.
Nu și-a părăsit turma
Vorbind despre personalitatea lui Iuliu Hossu, președintele Astra Cluj-Napoca a subliniat faptul că tânărul Hossu a beneficiat de o educație excepțională, provenind dintr-o familie religioasă, unchiul său, Vasile, fiind episcop de Lugoj. Și-a luat doctorat la Roma, a fost pe front, a devenit unul dintre cei mai tineri episcopi din biserica greco-catolică, dar care „și-a asumat într-o manieră exemplară toate responsabilitățile și greutățile unei pastorații în condițiile date”, la 1 Decembrie 1918 a citit la Alba-Iulia Declarația Unirii, iar alături de Miron Cristea și politicienii români de la acea vreme a făcut parte din delegația care duce documentul la rege.
În viziunea profesorului clujean Ioan Chirilă, Iuliu Hossu „este păstorul care și-a dedicat întreaga sa viață comunității”: „Dacă ar fi să cumulez toate caracterizările care i se oferă acum, prin multe studii care i s-au dedicat, să știți că este păstorul prin excelență. Păstorul care, într-adevăr, nu și-a părăsit urma. A primit titlul, dar nu s-a dus să-l ia”. Profesorul și-a încheiat prelegerea, spunând că Iuliu Hossu a rămas până la sfârșitul vieții sale un apărător a bisericilor greco-catolice și că datorită faptului că în întreaga sa viață a dedicat o mărturisire creștină, a fost canonizat și beatificat de biserica greco-catolică.
Articol publicat în cadrul proiectului „Puterea simbolului-Iuliu Hossu” realizat de Fundația Culturală Carpatica în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca.
Tia SÎRCA
Articolul Prof. univ. dr. Ioan Chirilă: Cardinalul Iuliu Hossu, păstorul prin excelență apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
