Profesorii și elevii clujeni la finalul Caravanei Culturale Mihai Eminescu

Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Cluj a organizat vineri, 15 iunie 2025, în sala de spectacole a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, Gala de închidere a „Caravanei Culturale Mihai Eminescu”, proiect educațional inițiat de aceeași instituție clujeană. Acesta a fost lansat de Ziua Culturii Naționale, pe data de 15 ianuarie 2025, ca urmare a desemnării de către Academia Română a „Anului Mihai Eminescu”. Astfel, pe parcursul anului, în zeci de școli din județul Cluj au avut loc evenimente adaptate fiecărei comunități educaționale, recitaluri de poezie, ateliere de creație, expoziții tematice, concursuri, dramatizări și reflecții interdisciplinare, a anunțat inspectorul școlar general al ISJ Cluj, Marinela Marc, pe pagina de socializare.

Șefa învățământului preuniversitar clujean a apreciat că prin activitățile desfășurate elevii au învățat nu doar despre opera lui Mihai Eminescu, ci și despre marea personalitate a poetului național: „Prin aceste activități, elevii, dar și cadrele didactice și părinții nu doar l-au redescoperit pe Eminescu, ci l-au perceput altfel și, prin diversele forme de expresivitate artistică, s-au încărcat de trăiri profunde, care, sperăm că le-au întărit motivația pentru care ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, 15 Ianuarie, a fost proclamată Ziua Culturii Naţionale. Iar explicația constă în personalitatea marcantă a poetului, care i-a impresionat, pe toți criticii literari, ce au apreciat inteligenţa lui, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului, diversitatea temelor abordate, reflectând esența ființei noastre naționale, despre care Constantin Noica aprecia că este omul deplin al culturii româneşti”.

Teatru în școlile rurale

Evenimentul a fost deschis printr-un moment muzical realizat de corurile reunite al Colegiului de Muzică „Sigismund Toduță” și al Liceului Teologic Baptist „Emanuel” Cluj-Napoca, care au interpretat „Sara pe deal” și „Mai am un singur dor”, sub bagheta dirijorală a profesorului Valentin Olar. Pe parcursul galei, participanții au vizionat imagini de la diferite activități cuprinse într-un film de prezentare. Au susținut recitaluri de poezie eminesciană și momente coregrafice talentații elevi de la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” Cluj-Napoca. De asemenea, elevii de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Dej și Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin, coordonați de profesori, au pus în scenă câte un minispectacol- „Mărturie de noi înșine”, pe care l-au replicat în alte comunități școlare din mediul rural clujean, după modelul trupei de teatru cu care tânărul Eminescu a călătorit prin Transilvania. „Cu siguranță, pentru elevii și cadrele didactice din aceste două școli care au replicat spectacolele în 12 unități de învățământ preuniversitar, din mediul rural, dedicându-și timpul cu rost și dor de Mihai Eminescu, a fost și va rămâne o experiență de neuitat”, a precizat Marinela Marc. Un invitat special al evenimentului a fost conferențiarul univ. dr. Florina Ilis de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” care, după cum a apreciat inspectorul școlar general, i-a provocat pe elevi să perceapă rolul poeziei, influența pe care Eminescu a avut-o asupra dezvoltării poeziei românești.

Punți de legătură

Totodată, cu prilejul încheierii proiectului, inspectorul școlar general Marinela Marc a subliniat importanța culturii în educația copiilor: „Cultura unei ţări joacă un rol determinant în dezvoltarea fiinţelor umane, oferă beneficii sociale şi economice importante, extinde posibilităţile de educaţie şi de învăţare pe tot parcursul vieţii, permiţându-ne să avem o mai bună înţelegere a istoriei și a lumii în care trăim, ne conferă o identitate și un sentiment de siguranţă și de apartenenţă. Participarea copiilor și a tinerilor la activități culturale ajută la dezvoltarea abilităţilor de gândire, creşte stima de sine şi rezilienţa, conducând la îmbunătățirea rezultatelor educaţionale, a competențelor sociale și interculturale, la formarea conexiunilor dintre oameni. Prin participarea la festivaluri, spectacole, activităţi culturale se creează o coeziune socială, ce duce la sporirea încrederii, a mândriei civice şi de aceea, pentru a ne menţine condiţia de fiinţă umană, nu ar trebui să renunţăm la manifestările culturale şi la interacţiunea pozitivă dintre oameni, indiferent de greutăţile prin care trecem, pentru că lipsa de cultură duce la izolare, alienare şi, în final, la dezumanizare. De asemenea, cultura promovează diversitatea și toleranța în societate, prin expunerea la diverse forme de expresie culturală, oamenii devenind mai deschiși și înțelegători față de diferitele tradiții, limbi, religii și moduri de viață, această înțelegere reciprocă favorizând construirea unei societăți mai incluzive și mai armonioase”. Despre impactul acestui proiect, Marinela Marc a spus că a creat punți între trecut și prezent, între cultură și educație, între elevi și patrimoniul nostru național, între școli din mediul urban și rural, devenind pretext de reconectare cu valorile noastre autentice, de dialog și de emoție autentică”.