Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană continuă să-și pregătească terenul pentru a se lansa în campania electorală la președinția României. Astfel, sub semnul acestui obiectiv, la Cluj-Napoca a fost organizată, ieri, conferința „România în Europa. Centru vs. Periferie”, la care Mircea Geoană a avut statut de „invitat special”. Evenimentul a fost organizat de „Mișcarea România Renaște”, care se definește ca fiind ”un Proiect Politic pentru o Românie transformată din temelii” și care se pare îl susține pe Mircea Geoană în proiectul său politic.
În cadrul conferinței au avut intervenții prof. univ. dr. Nadim Al Hajjar, din cadul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, conf. univ. dr. ing. Flaviu Turcu din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” și prof univ. dr Ioan Așchilean din cadrul UTCN.
Geoană a venit de data aceasta la Cluj cu un discurs înghețat în anii 90, când România încerca să-și croiască drumul în structurile euroatlantice. Mai mult, a folosit o temă extrem de delicată care poate să antagonizeze zone ale României împotriva Capitalei. De altfel, la eveniment a fost invitat și a luat parte Sabin Gherman, cunoscut pentru proiectele sale cu caracter secesionist-autonomist.
„În istoria națiunilor există cicluri de dezvoltare, modele politice, modele economice și contracte sociale care definesc o anumită perioadă a istoriei. Nicio națiune din cele care au ajuns să facă parte din clubul țărilor dezvoltate nu au ajuns acolo și nu au rămas acolo fără să fi schimbat din mers sistemul politic, modelul economic și contractul social atunci când se apropia de termenul de expirare. Există o perioadă limitată de întrebuințare a unui model. Sunt lucruri care îți indică faptul că actualul model și-a atins limitele. Are nevoie și partea mai dezvoltată de un nou model politic și de un nou contract social.
Avem nevoie nu doar de o schimbare de regim politic în sensul că se schimbă un președinte. Întrebarea este ce ne propunem să facem pentru următorul deceniu. Să cârpim pe la colțuri, pe la margini sistemul actual sau să avem curajul să ne propunem un altul.
Este clar că sistemul politic românesc a rămas mult în urma schimbărilor din societate. Este o constatare. Sunt mulți oameni de calitate, care vor să facă treabă în toate partidele. Dacă vom merge și în următorul deceniu în care putem să ne atingem adevăratul vis al înaintașilor noștri, de la Școala Ardeleană, la pașoptiști, la regii României.
Proiectul național românesc este simplu: români și românce sub același acoperiș ca națiune independentă pe același teritoriu și o națiune respectată care se recuplează cu Occidentul, nu ca o remorcă a Occidentului ci ca o locomotivă. Acesta este proiectul românesc”, le-a explicat Mircea Geoană participanților la dezbaterea „România în Europa. Centru vs. Periferie”.
În cadrul evenimentului, Geoană a mai încercat să sensibilizeze publicul cu o temă dezbătută încă de pe vremea lui Octav Cozmâncă, fost ministru al Administrației Publice. Este vorba despre reforma administrativă.
„Avem o problemă de organizare a României. Avem un București ultracentralizat. Când mi-a fost propusă această temă, m-am gândit, evident, la centru și periferie în Europa, dar m-am gândit la un dublu aspect de centru și periferie. Avem o problemă de organizare a României. Avem un București ultracentralist și poate că atunci când s-a făcut Marea Unire, înaintașii noștri, într-un moment la fel de complicat ca și cel de acum, au știut să profite ca proiectul ca toți românii și româncele din toate provinciile sub același acoperiș, să fie un mare succes. Actualul model de organizare politică, de sistem ultracentralizat în care orașele mari se dezvoltă frumos-Bucureștiul este astăzi mai bogat, cu putere de cumpărare mai mare ca Viena sau Berlinul, dar cum te duci puțin mai jos, dincolo de cele 8 sau 10 orașe din România care produc 80 la sută din PIB-ul țării, problema pe care o avem este că în timp ce economia crește țara nu se dezvoltă. În timp ce statistic ne dezvoltăm țara se depopulează”, a spus Geoană, precizând că principala provocare pentru elitele intelectuale, politice și antreprenoriale este de a ridica și restul țării.
Secretarul general al NATO a mai arătat că România trebuie să-și propună în următorii ani de zile să depășească Austria ca PIB per capita și să înlocuiască Austria din rolul pe care această țară l-a ocupat. „România are toate ingredientele de geografei, de locație, de influență de a juca între est și vest, între nord și sud și să-și sume un rol de platformă multiregională. Dar nu poți să-ți propui să fii în centrul Europei pentru că acolo trebuie să fie locul nostru doar clamând că trebuie să fii acolo”, a punctat Geoană.
Întrebat de presă la finalul conferinței dacă a fost contactat de PSD sau PNL să candideze pentru una dintre aceste formațiuni, Mircea Geoană a spus că preşedintele României trebuie să fie deasupra partidelor politice şi să nu depindă de vreo formaţiune politică, punctând că 2024 este anul independenţilor şi este „decis” să îşi păstreze „această preferinţă”.
„Cred că preşedintele României trebuie să fie deasupra partidelor, să lucreze cu partidele, evident, dar nu trebuie să aparţină, să depindă de vreun partid politic, pentru că, prin definiţie, trebuie să facă un rol de unificare a naţiunii, nu de reprezentare la vârful statului român a unui partid sau a altuia”, a declarat Mircea Geoană, joi, la Cluj.
Întrebat dacă a fost contactat de PSD sau de PNL pentru a candida din partea lor pentru alegerile prezidenţiale, Mircea Geoană a negat şi a spus că anul electoral 2024 este al independenţilor.
„Nu am astfel de conversaţii, ştiţi bine care este poziţia mea, cred că această conversaţie despre data alegerilor prezidenţiale este o discuţie care în spate are o altă problemă legată de candidaţii din cele două partide şi sper din toată inima ca cât mai curând să fie claritate asupra acestui subiect şi, din punctul meu de vedere, anul 2024 este anul independenţilor în politica românească şi sunt absolut hotărât să-mi păstrez această preferinţă”, a precizat Mircea Geoană.
Geoană a susținut că are conversații cu colegi de-ai săi, șefi de state și de guverne, aleși independenți.
„I-am întrebat cum poți câștiga fără structuri de partid în secțiile de votare. Ei au răspuns: „ de ce ai nevoie de oameni în secțiile de vot?” Probabil, în cultura noastră, ai nevoie de oameni în secțiile de vot ca să-ți păzești voturile. Am spus-o și o repet, România a rămas de prea multă vreme cu un sistem electoral învechit, cu saci, cu ștampile. Suntem una dintre cele mai performante țări din Europa din punct de vedere al tehnologiei și noi facem tot acest tip de alegeri”, a mai spus el.
Cosmin PURIȘ