După presiunea exercitată de protestele artiștilor români, ministrul Muncii, András Demeter, a retras proiectul-pilot prin care impunea acestora pontajul zilnic. Ministrul a făcut anunțul marți, 10 februarie 2026, după ce a fost huiduit de actorii care protestau în fața Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București. Vizavi de intenția inițială a aceluiași ministru au protestat, marți, în fața Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, și artiștii Operei Naționale Române și actorii clujeni. Printre aceștia s-au numărat actorii Dan Chiorean, Ioan Isaiu, Elena Ivanca și mulți alți artiști clujeni apreciați de public. Proteste ale artiștilor au avut loc în mai multe orașe din țară, o reacție venind și din partea Senatului UNITER.
Ministru să-i convingă pe cei de la Curtea de Conturi
Referindu-se la normarea programului artiștilor, actorul clujean Dan Chiorean a declarat că nu se poate face având în vedere specificitatea muncii actorilor: „Mă mir că ministrul Culturii, care este actor, chiar nu înțelege acest lucru. La solicitarea Curții de Conturi s-a făcut acest lucru. Păi, datoria lui, cel puțin de bun simț, este să-i convingă pe cei de la Curtea de Conturi că nu se poate monitoriza. Dacă până în anul 2017, codul muncii reglementa foarte clar munca artiștilor, în general, adică muncă nenormată, din 2017 s-a schimbat codul muncii și este normată. În loc ca, în perioada asta, să se reglementeze dinainte, când lucrurile funcționau bine. Pe principiul, dacă un lucru merge bine, hai să-l stricăm. Cam asta simt că se întâmplă”.
Să-ți cronometreze cineva gândul
De asemenea, îndrăgitul actor Ioan Isaiu a precizat că i se pare total neavenit „ca cineva vrea să-ți cronometreze gândul, să-ți cronometreze visul”: „Sunt oameni în necunoștință totală de cauză. (…) Hai să-l punem pe balerin opt ore să se antreneze și seara la spectacol să fie incapabil să intre pe scenă sau noi să lucrăm de la nouă la 8.00 la 16.00, de la 11.00 facem și un spectacol. Cine vine, vine. Cine nu, dă-i la muncă, nu ne interesează, iar seara închidem teatru, punem lacătul pe ușă și la revedere”. Actorul Ioan Isaiu a spus că munca actorului nu constă în opt ore și că acesta studiază un rol poate toată ziua, luni, săptămâni în șir până ajunge la rezultatul final. „Suntem creatori, nu confecționeri de personaje, de piese. (…) Mă mir că ministrul nostru, care este un actor, regizor, manager cultural, nu a spus nu din start acestui proiect pilot”.
Birocrație care nu-și are rostul
La rândul său, reprezentantul artiștilor de la Opera Națională Română Cluj-Napoca a spus că normarea muncii există deja și că ceea ce li cere în plus este să se justifice prin intermediul hârtiilor, o birocrație care nu-și are rostul”: „Dânsul (ministrul n.red.) vrea să ne aducă în instituție să stăm patru ore. Pe cine? Unde? În ce spațiu? Cum? Cum poate justifica că în momentul în care avem o premieră, avem opt ore să prestăm în ziua respectivă, patru ore dimineața, patru oare după masă, celelalte două-trei patru ore care sunt între reprezintă studiu individual, avem 12 ore, restul orelor, până să adormim, iarăși facem studiu individual, acelea cum ni le justificăm? Este o mare prostie”.
UNITER, scrisoare deschisă
Presiunea asupra ministrului Culturii a venit și din partea Senatului UNITER, care într-o scrisoare deschisă, publicată luni, 9 februarie 2026, a precizat că proiectul nu este altceva decât un proces de birocratizare, destabilizare și devalorizare a rolului artei și artiștilor în societate, o formă de anulare a vitalității creației artistice: „Problema Ministerului Culturii este aceea că vrea să măsoare nemăsurabilul: starea de grație, căutarea, cercetarea, îndoiala, emoția – stări care, alături de altele, toate la un loc sau separat, însoțesc și fundamentează actul creației și al interpretării artistice”.
Munca artiștilor are specificități și particularități neîncadrabile în paradigma de normare obișnuită, au atras atenția semnatarii scrisorii: „Cele 1800 de ore, dintre care 900 de repetiții, sunt cifre care demonstrează o necunoaștere specifică a muncii artistice, o muncă în care orele propriu-zise de lucru sunt, de cele mai multe ori, greu de calculat în cifre precis stabilite. Demersul este și unul profund imoral, cunoscută fiind reducerea substanțială a fondurilor în ultimii ani. A reglementa în aceste condiții o pondere minimă de activități de un anumit fel, în instituții adesea lipsite de mijloace suficiente pentru a realiza spectacole, reprezintă un act de cinism. Dincolo de asta, rolul administrației culturale ar trebui să fie acela de a asigura condițiile-cadru pentru dezvoltarea culturii din România și nicidecum de a interveni în micro-managementul instituțiilor culturale, prin impunerea de formulare-tip și programări săptămânale”.
Ca urmare, Senatul UNITER a solicitat o administrație care să înțeleagă că arta nu poate fi redusă la tabele și unități orare: „Cerem urgent o administrație care să aibă încredere în artiști și în instituțiile culturale, care să respecte autonomia decizională a celor care conduc instituțiile de cultură și care să înțeleagă că actul artistic se întemeiază pe libertate, responsabilitate și vocație, nu pe suspiciune, control și constrângere administrativă. În lipsa acestei înțelegeri, orice reglementare riscă să devină nu un instrument de bună guvernare, ci un factor de descurajare, uniformizare și, în cele din urmă, de degradare a vieții culturale, a educației și a societății”.
Scrisoarea deschisă a fost semnată de președintele Senatului UNITER Dragoș Buhagiar, vicepreședintele Aura Corbeanu, manager cultural, de criticii de teatru Marina Constantinescu, Alice Georgescu și Doina Modola, regizorii Radu Afrim și Felix Alexa, de actorii Victor Rebengiuc, Marcel Iureș, Emil Boroghină, George Mihăiță, Vlad Zamfirescu, Virginia Mirea, Ana Ciontea, Miklos Bacs și Adi Carauleanu, și de scenografii Puiu Antemir și Adrian Damian.
Tia SÎRCA
Articolul Protestul artiștilor clujeni: Fără pontajul gândului. Huiduit, ministrul Culturii a renunțat la proiect apare prima dată în ziarulfaclia.ro.