Număr ieșit de sub tipar cu mare întârziere, revistă cu apariție trimestrială, însă, parcurgând cuprinsul complex, extrem de bogat al publicație, întâia observație se anulează de la sine. [Fondatorul revistei: arht. Ionel Vitoc, seniori editori: Marcel Mureșeanu, Mircea Popa, Constantin Zărnescu, redactorii, numeroși, de mâna întâi, responsabil de număr: Emil A. Luca, grafica: Valeriu Gheorghe Teodorescu.]
În pagini memorabile sunt creionate omagii „Crăișorului munților” Avram Iancu, făuritor de istorie națională, ghimpe de la 1848 în coasta maghiarilor, dar care nici astăzi nu-l iartă, nu uită lupta lui înverșunată pentru dreapta dreptate și libertate a românilor din Transilvania, din Ardeal, încăpățânarea și jertfa Iancului de a face cunoscută și împăratului de la Viena existența milenară a românilor în provincia imperială habsburgică a Țării din Arcul Carpaților, vector împătimit al idealului unirii românilor din Transilvania cu România. Dăruiesc cititorilor rememorări cuvenite Jubileului – 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu –, după cum urmează: Ioan-Aurel Pop – Avram Iancu, vizionarul României, Dan Dungaciu – De ce îl iubim pe Avram Iancu?, Negoiță Lăptoiu – Avram Iancu în iconografie, Alexandru Ghișa – Avram Iancu, 200 de ani de la naștere, Octavian Căpățînă – Mărturii contemporane. Avram Iancu [desprindem un fragment urâcios din discursul lui Kossuth (10 oct. 1848) ținut în Dieta din Pesta: „Mi-e milă de acest popor al românilor, …, nu-i vom da nici un pardon, ci-l vom măcelări cumplit”], Aurora Ilie – Avram Iancu în Pantheonul nemuririi, Emil A. Luca – Mircea Popa – „Avram Iancu, făuritor de istorie națională” [cartea prof. Mircea Popa a apărut la Editura Școala Ardeleană, Cluj, 2023], Vladimir-Alexandru Bogosavlievici – Spiritul Crăișorului la Cluj – Avram Iancu, 200 de ani de la naștere.
A fost inaugurat (sub augurii de toamnă) Centrul de Creație „Arhitect Ionel Vitoc”, Vălenii Șomcutei, eveniment de răsunet petrecut în toamna lui 2024 (mai precis, la 4 octombrie 2024, ora 12), pe proprietățile familiei Vitoc din mirifica localitate Vălenii Șomcutei aparținătoare orașului Șomcuta Mare, județul Maramureș, unde s-au deschis ușile pentru Tabăra de Creație cu același nume, centru căruia i se mai spune și Casa Albastră [căutați revista și vă veți bucura ochii și spiritul cu fotografii și texte, ca să vă convingeți!]. Personalități românești prezente la inaugurare: Arhitect Ionel Vitoc, președintele Fundației Carpatica, academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Gheorghe Buda, primarul orașului Șomcuta Mare, Ileana Tureanu, președinta Uniunii Arhitecților din România, Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii „Petre Dulfu” din Baia Mare, Vasile Muscă, filosof, profesor universitar, Negoiță Lăptoiu, critic de artă, prof. univ.; Sorin Vasilescu, prof. univ., Simion Bolte, prof. univ. (Canada), preot Ioan Chirilă, prof. univ., Dorel Vișan, actor al Clujului și României. A binecuvântat și sfințit Centrul de Creație ÎPS Andrei Andreicuț, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Scriu despre acest important eveniment: Sorin Vasilescu, Ileana Tureanu, Eugen Cojocaru, Simion Bolte, Melania Drăgan, Corina Șandor-Martin și Florian Roatiș, Viorica Drăghiciu și Dan Drăghiciu, Adrian Țion. Despre Tabăra de Creație Vălenii Șomcutei (tabără de acuarelă), 20-28 iulie 2024, scriu: Ionel Vitoc, Mircea Corcodel (artist plastic); artiști participanți: Dafin Cozma, Eugen Măcinic, Maria Olteanu, Vladimir Ivanovici.
Contantin Zărnescu, brâncușiolog în toată legea șiințelor artelor platice și de ficțiune, sub motto-ul „Notre Seigneur Brancusi – Le Crist De Roumanie”/ Domnul nostru Brâncuși – Cristul României (rostire a unui credincios batrân, 7 oct. 1986, Paris), întitulează opiniile sale „Când va fi canonizat sculptorul Constantin Brâncuși?”. Întrebarea este cât se poate de firească, în contextul în care – dincolo de inegalabila operă sculpturală a inegalabilului Constantin Brâncuși, „emerit” care a îngenuncheat lumea artelor ca om și rege, cum era, cu spirit sacrificial pentru atingerea perfecțiunii în priceperea „de a da viață materiei amorfe” – Constantin Zărnescu, de la publicarea cărții sale de iubire sufletească „Aforismele și textele lui Brâncuși” a ajuns cu acest volum de dodii, cum numea Brâncuși vorbele sale de spirit, la ediția a IX, ceea ce este fapt memorabil pentru viața literară. Sintagma „Sfântul din Montparnasse” o știm/cunoaștem demult, inspirată bunăcuvântare a scriitorului Peter Neagoe – ca titlu al romanului său The Saint of Montparnasse (Ed. „Chilton Books”, Philadelphia and New-York, 1965). Acest supranume a sculptorului Constantin Brâncuși, Sfântul din Montparnasse, circula între artiștii Școlii din Paris, încă din 1938. Dar ar fi lipsă de inspirație națională ca sculptorul Constantin Brâncuși să nu fie miruit Sfânt într-un calendar creștin…
Ioan Chirilă, raportându-se la apariția ultimului număr pe anul 2024 al revistei, ne transmite o provocare prin rândurile eseului: Renovans animum: philokalicam lectionem – ineunte anno / Reînnoirea spiritului: o lecție de filologie – începutul anului. Alte semnături (selectiv): Vasile Muscă (astazi, aici, o binevenită rememorare), Horia Bădescu, Adrian Țion, Contantin Râpă (versuri), Marcel Mureșeanu (Monede și Monade), Mircea Vaida-Voevod, Vasile Filip, Virgil Mihaiu, Ion Cristofor, Liliana Mihuț ș.a.
Virgil RAȚIU
Articolul Publicații clujene: revista ORAȘUL nr. 3-4 (65-66)/ 2024 – Centrul de Creație de la Vălenii Șomcutei apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
